19 December 2018
Home / Aberaţia de intervenţie (page 2)

Aberaţia de intervenţie

Cooperativa financiară de producție: de ce s-o impozităm când putem s-o lichidăm?

Un socialist gândește socialist chiar și atunci când falimentul socialismului este evident. La ce ne puteam aștepta de la primul ministru în cazul scandalului ASF, decât la o soluție socialistă: impozitarea marilor salarii? Absurdul măsurii propuse este clar din secunda 1: în loc să vină cu o rezolvare chirurgicală (deci serioasă) a problemei unei agenții de stat, primul ministru se gândește cum să îmbolnăvească mai rău sectorul privat. Cred că următoarea comparație este absolut justificată: dacă ai o bubă la degetul mic de la picior, atunci soluția este să tratezi buba, nu să tai piciorul. Dar primul ministru propune exact acest remediu: îndepărtarea problemei de la ASF lovind simultan în sectoarele sănătoase ale economiei, adică în mediul de afaceri privat, acolo unde stabilirea salariului se face exclusiv pe criterii de productivitate a muncii și, mai ales, acolo unde salariul (oricât de mare) este suportat voluntar de proprietarul afacerii. Bine, nostalgia …

Citeşte în continuare

Interzicerea cash-ului, o măsură milițienească

Limitarea platilor in numerar este a doua masura ciudata pe care guvernul a anuntat-o in ultimele zile. Daca masura ajutorarii debitorilor este doar o idee populista, discriminatorie si cu potentiale efecte nocive de hazard moral, masura stabilirii unui plafon pentru platile in numerar pentru persoane fizice – si, de ce nu, interzicerea completa a unor asemenea tranzactii in viitor!? – este o masura aberanta, care cenzureaza drepturile si libertatile fundamentale ale cetateanului, printre care se numara si libertatea contractuala: aceea de a vinde si cumpara orice crede de cuvinta, fara sa dea socoteala nimanui atat timp cat nu afecteaza drepturile altcuiva sau valorile morale larg acceptate. Pe scurt, este o masura “militieneasca”, specifica unor timpuri apuse nu unei tari cu economie de piata. Interzicerea cash-ului se inscrie in logica politizarii monedei si a interventionismului tot mai acut in domeniul financiar-bancar. Cred ca merita sa facem o comparatie istorica. In 1971, …

Citeşte în continuare

Bravo Bugețel, îi scutești de impozit pe datornici!

Mai țineți minte epoca de aur a capitalismului autohton, cea din anii 1990-91 (imediat după epoca de aur a comunismului)? Vă amintiți euforia cu care se înființau SRL-uri, se deschideau non-stopuri și consignații, se făcea comerț cu blugi și papuci, se creionau planuri de afaceri pentru o sumedenie de investiții? A durat puțin. Duse sunt acele vremuri nesofisticate, în care nu exista ANAF, Garda Financiară sau inspectorate de toate felurile și în care nimeni nu lua credit de la bancă pentru a-și pune pe roate afacerea sau pentru a-și construi locuința. Acum avem și noi instrumente moderne cu care să urcăm pe culmile progresului și civilizației: avem impozite cu carul – căci altfel, vorba politrucului machiat în tehnocrat, de unde să facem autostrăzi, școli, spitale ș.a. – și, pentru a putea totuși să mai învârtim ceva, avem bănci care ne dau credite. Simt că ne modernizăm, ce să mai. Partea …

Citeşte în continuare

Gafele și ilegalitățile se țin lanț la schema ajutorului de minimis

După startul extrem de prost, cu o aplicație de înscriere în care se pot introduce firme fictive și se pot dobândi punctaje care nu au legătură cu realitatea, nu mă așteptam ca programul de minimis să continue într-o manieră rezonabilă, în ciuda dezmințirilor și justificărilor oferite de oficialități. Unde am ajuns? La etapa de evaluare a cererilor depuse. În mod normal, după expirarea deadline-ului de înscriere, AIPPIMM trebuia să prezinte o listă cu solicitanții admiși în vederea verificărilor de eligibilitate. Fiindcă așa au spus de la bun început: c) După expirarea termenului de inscriere şi în conformitate cu punctajul obţinut online, pe site-ul instituţiei, la adresa www.aippimm.ro, se publică în termen de 1 zi lucrătoare, lista centralizată cu solicitanţii  acceptaţi în vederea verificărilor administrative, de eligibilitate. Această listă nu a mai apărut, probabil s-a pierdut în zăpadă. Autoritățile ne-au oferit doar o situație cu cele 7138 de firme înscrise. Au …

Citeşte în continuare

Este buna ideea guvernului de a plafona plățile în numerar?

Guvernul pregătește reducerea limitei până la care pot fi efectuate tranzacții în numerar. Statul vrea să limiteze plăţile zilnice între persoanele fizice la 10000 de lei, iar între firme la cel mult 5000 de lei. Știrea a apărut în contextul în care, pe plan internațional, unele guverne și-au propus să elimine complet bancnotele din circulație iar pe plan intern unele voci au tot susținut plafonarea plăților în bani fizici. Ideea centrală din spatele acestei intenții este combaterea evaziunii fiscale și colectarea mai multor bani la buget. Totuși, presupoziția ne-explicitată de la care pornește ordonanța guvernului este că strângerea mai multor bani la buget este un lucru bun pentru societate. De ce exact, nu ni se spune, dar putem căuta singuri răspunsuri. Să fie oare pentru că astfel am cheltui mai mulți bani pe educația publică, acolo unde alocăm în prezent aproape 1000 de euro/elev (mai mult decât costă studiile universitare) …

Citeşte în continuare

Merită companiile din IT să primească subvenții de la stat?

Șapte companii importante din domeniul informatic vor primi de la stat subvenții în valoare de 67 mil. euro pentru crearea a 3151 locuri de muncă. Știu, înțelepciunea convențonală spune că sectorul informatic generează valoare adăugată și am auzit multe voci care spun că el ar trebui sprijinit să se dezvolte. Dar acest lucru este fals: nu orice proiect IT este profitabil, unele sunt, altele nu – la fel ca în oricare alt domeniu. Cum aflăm care sunt proiectele IT profitabile, cele care sporesc cu adevărat avuția societății? Simplu, le punem să treacă testul pieței! Le punem să concureze cu restul proiectelor de investiții din România – de la investițiile în agricultura ecologică la cele din domeniul energiei nucleare. Dacă nu procedăm așa, atunci vom încuraja apariția buruienilor investiționale. După cum spune Toma Alimănescu, banii publici care se îndreaptă către anumite proiecte informatice vor submina de fapt dezvoltarea proiectelor cu adevărat folositoare, …

Citeşte în continuare

Cine suportă amenda aplicată de Consiliul Concurenței?

Aceasta este întrebarea. Avem o instituție care, preocupată să îi apere pe consumatori de calicia oamenilor de afaceri, ajunge să acuze de cartelizare și de înțelegeri anticoncurențiale pe toată lumea. Aș vrea să știu ce înțelege Consiliul Concurenței prin concurență. Tare mi-e teamă că definiția cu care operează corespunde mai degrabă unui norme artificiale, scornită doar pentru a asigura unora scaune călduțe pe banii contribuabililor. Astăzi, Consiliul Concurenței ne-a demonstrat cât de șmecheri sunt oamenii de afaceri din comerțul cu electrocasnice. A amendat cei mai importanți vânzători pentru că au oferit consumatorilor șansa de a-și schimba aparatele vechi cu unele noi: opt companii membre ROREC au fost amendate cu 47.881.380 lei (10,8 milioane euro) pentru fixarea în comun a discounturilor şi controlul vânzărilor produselor lor în campaniile de buy-back prin alocarea bugetului aferent proporţional cu cotele de piaţă preexistente ale companiilor membre ale asociaţiei. În acest fel, nu s-a urmărit maximizarea numărului de deşeuri colectate, …

Citeşte în continuare

Japonia impune o cotă de 30% pentru reprezentarea femeilor în conducerea corporațiilor

Guvernul condus de Shinzo Abe a planificat câte femei trebuie să fie în conducerea corporațiilor: cel puțin 30% până în anul 2020. În prezent doar 1,6% din pozițiile de conducere sunt deținute de femei. Abe nu a venit cu o noutate. Din ce în ce mai multe guverne au decis să impună cote obligatorii mediului de afaceri în ceea ce privește numărul femeilor care ocupă poziția de director. În Germania, de exemplu,  se intenționează ca firmele listate la bursă să aibă în componența consiliului de administrație 30% femei până în 2016, iar Uniunea Europeană merge în direcția unei politici de discriminare pozitivă pentru femei, astfel încât s-ar putea ca și în  România să vedem multe femei urcând peste noapte în poziții de conducere. Ce este interesant însă în cazul Japoniei este faptul că impunerea acestei cote pare să aibă mai puțină legătură cu politica de discriminare pozitivă și mai multă …

Citeşte în continuare

Banca Mondială: programele de ajutorare a debitorilor duc la hazard moral

Din Global Financial Development Report 2014. Printre lucrurile care mi-au atras atenția se află și acest grafic de la pagina 100. Este vorba de un studiu care a fost făcut în India pentru a măsura consecințele ștergerii de către guvern a datoriilor fermierilor în anul 2008. Magnitudinea acestui program a fost de 1,7% din PIB și a venit în ajutorarea a circa 40 de milioane de familii de țărani. Consecința? Hazard moral. Cine este asistat devine dependent de stat și acționează mizând pe faptul că statul o să îl scutească și în viitor de datorii. Ștergerea datoriilor nu face decât să îi stimuleze pe beneficiarii măsurii să se împrumute în mod nechibzuit în viitor, determinând creșterea împrumuturilor neperformante.  Văzând acest grafic îmi fuge mintea la bravele noastre companii de stat, cu catralioane de lei datorii, cu arierate, compensări și iertări fără număr. Istoria a demonstrat că degeaba a șters statul …

Citeşte în continuare

Kommisarii prețurilor contra burghezului Lidl

Kommisarii preturilor, în pur stil sovietic, atacă burghezul ca a vândut prea puține produse ieftine: amendă 15000 lei. Kommisarii zic așa: “În speţă, a rezultat că la cel puţin o parte dintre produsele prezentate în pliant (comodă baie albă – 26 bucaţi,  comodă 4 sertare, fag – 21 bucaţi, comodă cu 2 sertare şi 2 uşi, pin masiv – 44 bucăţi, aparat de ras cu acumulator  – 48 bucăţi,  termometru noncontact cu infraroşu – 29 bucăţi etc.), în mod evident, operatorul economic nu a asigurat un număr rezonabil de produse, care să fie suficiente pentru satisfacerea afluxului mare de consumatori care, în mod previzibil, putea fi anticipat, având în vedere mărimea magazinului, de 1.000 de mp, ţinând cont de reclama făcută, valoarea reducerilor de până la 83% şi preţurile mici, chiar derizorii, rezultate în urma reducerilor”. Cu alte cuvinte, așa îți trebuie Lidl dacă vrei să vinzi la preț derizoriu! …

Citeşte în continuare

Respect: japonezii cred că dobânzile sunt mari și când sunt ZERO

Ceea ce este normal. Și eu, întotdeauna când mă duc la cumpărături cred că prețurile sunt “nesimțite”. Mi s-ar părea normal ca brânza să coste cel mult zero lei. Eventual să-mi dea și bani dacă mă decid să cumpăr, că doar sunt client. În ultima cercetare de piață derulată de Banca Japoniei, cetățenii au oferit următorul răspuns la întrebarea “Credeți că dobânzile sunt prea mari?” După cum se vede, procentul celor care cred că dobânzile sunt prea mari a crescut în acest an. Evident, cum de ar putea crede altceva. Priviți tabelul de mai jos cu ratele dobânzii la depozite practicate în acest moment în Japonia. Dobânda la credite e vreo 1.2%, îți iei un ipotecar cu dobândă variabilă de 0.7%. De-a dreptul uriașă, ziceți și voi.  Era să uit: rata inflației în Japonia este de 1,1%. Faceți calculele. [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

Orașul în care îți trebuie licență ca să cumperi piscină gonflabilă

Comitatul hobbiților era drăguț. În schimb, Shire of Mundaring (Australia) are toate șansele de a deveni Mordor dacă continuă cu paternalismele specifice unui stat Big Brother, care are grijă de toate și de toți inhibând autonomia personală chiar și în domenii pe care nimeni, dar absolut nimeni în lumea largă nu le asociază cu așa-numitele „bunurilor publice”. Autoritățile de aici nu-i mai lasă pe locuitori să-și instaleze piscine gonflabile mai adânci de 30 cm fără obținerea unei autorizații prealabile. Chipurile, această măsură este pentru siguranța copiilor. Pe site-ul primăriei scrie că procesul de eliberare a aprobări durează câteva săptămâni astfel încât cetățenii sunt îndemnați să depună hârțogăraia din timp. Dacă nu faci rost de aprobare, riști amendă de la 100 la 5000 dolari. [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

În Tasmania vânzarea de ouă neștampilate e interzisă

Incredibil, statul român a fost întrecut la capitolul aberația de intervenție în agricultură! Autoritățile din Tasmania vor să ajungă în Guiness Book cu măsura interzicerii vânzării tradiționale de ouă – genul de activitate care la noi se întâmplă pe marginea drumurilor. Începând din 26 noiembrie locuitorii acestei insule din Australia nu vor mai putea vinde ouă de la găinile crescute în propria gospodărie, decât dacă le supun unui proces de „auditare” și le etichetează cu un cod unic. Micile ferme vor fi astfel puse pe butuci. Cui servește măsura? Din câte îmi dau seama guvernul derulează o schemă de finanțare a agriculturii, prin care subvenționează carnea de porc și ouăle (tocmai a desființat fermele de găini tip baterie), probabil noua măsură este impusă tot ca element de sprijin pentru băieții deștepți din agricultură care au ferme mari și iau bani de la stat. [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

Elevii americani plătesc ca să își lase telefoanele la poartă

Aberația de intervenție în New York. Primarul Bloomberg a interzis acum ceva ani intrarea cu telefoane mobile în școlile publice. Elevii pleacă dimineața și se întorc seara, fără posibilitatea de a comunica cu părinții în acest interval. Totuși, deoarece țin tare mult la telefonele lor, a apărut o industrie care profită de pe urma acestei interdicții: meseriași care vin cu dubița, parchează lângă școală și se oferă să-ți cazeze telefonul peste zi în schimbul unui dolar. O astfel de mașină a fost jefuită în trecut și 200 de telefoane au fost furate. Antreprenorii de cartier scot astfel și 1000 de dolari pe zi din acest serviciu. Un caz tipic care ilustrează cum interdicțiile nasc piețe artificiale și creează venituri care, pe o piață liberă, ar fi inexistente. Scopul urmărit prin eliminarea telefoanelor din școli a fost creșterea atenției acordate învățăturii, dar vă imaginați și singuri cât succes a avut. [layout …

Citeşte în continuare

Este oficial: România vrea să depășească Burundi la povara impozitării

Că tot se discută despre creșterea fiscalității zilele astea, cred că este nimerit să înțelegem foarte clar unde ne aflăm. Și pentru că nu am mult timp o să vă spun simplu: ne aflăm între Zimbabwe și Burundi. Așa arată raportul Paying Taxes 2013 al Băncii Mondiale și PwC, care măsoară greutatea poverii fiscale în țările lumii. Studiul ia în considerare trei criterii: rata totală a impozitării, numărul de ore necesar pentru plata impozitelor și numărul de plăți fiscale necesar de efectuat. Luând în calcul aceste elemente rezultă că, în ansamblu, România se clasează pe locul 136 în lume, adică la coada… „universului cosmic”. Sub noi se află Zimbabwe și Tanzania, un pic mai jos Belarus (cea mai socialistă țară din Est) și la mare distanță, pe locul 91, Bulgaria. Imediat deasupra noastră, pe poziția 137 se află Burundi, pe care înțeleg că guvernul și-a propus să o întreacă. În …

Citeşte în continuare