18 October 2018
Știri pe scurt
Home / Ce face statul? / Câte freze de zăpadă se puteau cumpăra dintr-un singur contract de deszăpezire?

Câte freze de zăpadă se puteau cumpăra dintr-un singur contract de deszăpezire?

Ineficiența operațiunilor de deszăpezire aproape te lasă perplex. Nimeni nu spune că ar trebui să avem autostrăzi operaționale ca în Occident – deși se pare că România cheltuie cu deszăpezirea mai mult decât țările nordice. În mod normal, o țară săracă nu poate avea aceeași calitate a infrastructurii ca o țară bogată, implicit nici aceleași servicii de mentenanță. Nimeni nu spune că circulația nu trebuie întreruptă pe timp de viscol puternic.

Dar – și aici este un mare „dar” – un singur exemplu ilustrează dimensiunea incompetenței și a corupției care infectează activitatea guvernului și a agențiilor sale din teritoriu. Conform Hotnews, suma plătită de la buget pentru deszăpezirea autostrăzii A1 (București-Pitești) anul acesta și anul viitor este de 14,2 mil. lei. În ciuda acestei cheltuieli, zăpada a reprezentat cauza producerii unui carambol, numeroși automobiliști rămânând captivi în zăpadă. Drumul a rămas închis 2 zile, chiar după ce viscolul a încetat, traficul comercial fiind puternic afectat (coada tirurilor oprite pe Valea Oltului se întindea pe kilometri).

În condițiile unor căderi masive de zăpadă, curățarea drumului se face cu freze, mașini capabile să culeagă omătul și să îl arunce la câțiva zeci de metri pe câmp. Frezele sunt, din păcate, aproape o necunoscută pentru drumarii din România, care folosesc în continuare la deszăpezire camioane (cu care vara asfaltează) cărora le montează un plug în față. În vreme ce pluguirea reușește doar să împingă zăpada la marginea drumului – ceea ce, în orașe, are drept consecință blocarea tuturor mașinilor parcate și a căilor de acces laterale, determinând astfel un ciclu copilăresc de mutat zăpada “Na-ți-o ție, dă-mi-o mie” în/de pe carosabil – freza ridică zăpada și o repoziționează la distanță sau într-un camion. Se pare că pe întreaga rețea de drumuri naționale funcționează doar 6 freze, ceea ce îmi amintește un banc vechi cu armata Albaniei.

Evident, o freză nouă costă destul de mult, dar la fel cum cetățeanul de rând obișnuiește să cumpere o mașină la mâna a doua din Germania, tot așa companiile de drumuri ar putea să se doteze cu freze second-hand. Dacă ne uităm pe un site din SUA vedem că o freză în bună stare costă aproximativ 50000 dolari, adică 37000 euro. Acesta este un utilaj foarte puternic, capabil să manevreze 4000 tone de zăpadă pe oră.

Site freze

Ei bine, dacă banii plătiți doar pentru deszăpezirea autostrăzii A1 (aproape 3,2 mil. euro) s-ar fi dus pe achiziția unor astfel de mașini, atunci s-ar fi cumpărat 85 de bucăți. Adică flotila de freze a României s-ar fi mărit de 15 ori. Puteți să vă imaginați cele 85 de freze dispuse pe întreaga lungime de 109 km a autostrăzii, aproximativ la fiecare 2,56 km, pe ambele sensuri de mers. Puteți să vă imaginați și în cât timp ar fi curățat drumul, câți bani s-ar fi economisit prin eliberarea traficului comercial ș.a.m.d. Desigur, nici nu ar fi nevoie de atâtea utilaje, exemplul servește doar pentru a arăta în ce măsură poate fi îmbunătățită dotarea tehnică dacă banii ar fi gestionați eficient și în interesul societății.

Banner freza zapada

Veți spune că exagerez? Că am uitat de celelalte cheltuieli necesare bunei întrețineri a drumului: salariile personalului, sarea împrăștiată pentru prevenirea înghețului etc. Sigur, am simplificat. Dar am uitat și de faptul că utilajele se amortizează în mai mulți ani. Și, mai ales, am uitat de faptul că snowblower-ele pot fi cumpărate fără utilajul aferent, ele putând fi montate pe tractoare sau camioane deja existente; da, din acelea, cu care vara se asfaltează. În acest caz, din bugetul respectiv s-ar putea cumpăra freze și pentru județele Vrancea, Buzău și Brăila (unde a fost cod roșu).

Nu înțeleg de ce autoritățile nu le-au impus companiilor de drumuri să dețină asemenea utilaje. De fapt, știu foarte bine de ce. Cum altfel ajungeau baronii asfaltului?! Ministrul Dan Șova spunea la un moment dat că a încercat să impună condiții mai dure la licitații dar nu s-a mai prezentat nici o firmă. Aceasta însă nu dovedește, așa cum spunea Dan Șova, că criteriile au fost prea dure, ci că guvernul este total lipsit de credibilitate. Nimeni nu crede că aceste licitații sunt “pe bune”, de aceea nu se prezintă nimeni la licitații. Presa a relatat destule cazuri în care firmele de deszăpezire au conexiuni politice importante. De aceea, soluția veritabilă pentru problema zăpezii nu este una tehnică (să cumpere statul freze sau să le ceară acest lucru drumarilor), ci instituțională: să scoatem statul din schemă, să concesionăm drumurile și să lăsăm inițiativa privată să rezolve situația.

[layout show=”1″]

65 Shares
Share
Tweet
Share
Stumble