22 October 2020
Home / Finanțe-Bănci / Ba își revine, ba nu își revine! Creditul privat în stagnare (ne)controlată?

Ba își revine, ba nu își revine! Creditul privat în stagnare (ne)controlată?

În așteptarea datelor statistice care să confirme stagnarea economică a României în 2014, să ne amintim predicțiile guvernatorului BNR de-a lungul anilor:

“Este o perioada de reasezare, creditarea se va relua, ca au bani si vor avea bani, dar nu va fi ca inainte” (15 mai 2009)

Poate că era prea devreme pentru o predicție corectă, abia se uscase cerneala pe afirmația că ne așteaptă încă 7 ani de creștere economică. Dar un an mai târziu era cazul ca băncile să reia creditarea, în fond, cât pot ele trăi bine-mersi din dobânzile cu care au împrumutat statul?! Deci…

“Procesul de creditare va fi reluat” (5 februarie 2010)

Tot e prea devreme. În sfârșit, cineva la BNR realizează că ceva e putred în sistemul bancar:

“Gradul de indatorare a populatiei a ajuns la saturare, creditarea nu mai poate avansa rapid” (10.02.2011)

Deși strict ad literam explicația e problematică, România are un raport active bancare/PIB destul de redus, sub 60%, deci… oare câți ani poate să stagneze creditarea?

“Creditarea va reveni pe plus în câteva luni, având în vedere că asistăm la o intensificare a promovării creditelor, iar o parte din banii eliberați prin reducerea rezervelor minime obligatorii atât la lei cât și la valută de la începutul acestui an au mers către sporirea creditării” (28 martie 2014)

Dar tot e prea devreme, așa că situația este reevaluată rapid:

“Cel puţin pe termen scurt este improbabil să asistăm la o răsturnare spectaculoasă de situație în ceea ce privește dinamica creditului, date fiind constrângerile existente la adresa atât a ofertei, cât și a cererii. ” (21 octombrie 2014)

Ups! Nu vrea să crească și pace. Cererea de credite surprinsă de interogările la Centrala Riscului Bancar a coborât în luna august sub nivelul înregistrat în august 2013, per total stagnarea înregistrând deja 6 ani.

GraficÎntârzierea restructurării activelor bancare și contextul extern sunt, pe lângă mediul economic intern neprielnic, factorii care au tergiversat reluarea creditării. Dar cine a întârziat restructurarea portofoliilor? Să fie doar băncile de vină? BNR să nu aibă nici o responsabilitate pentru faptul că a pus la adăpost băncile de consecințele crizei, eliberându-le rezervele și stimulându-le astfel să aleagă paliativul ușor al redresării – cumpărarea de titluri de stat? Și cine a creat mediul intern? Poate și unele dintre presoanele care tocmai s-au transferat din structurile guvernului în cele ale BNR?

1 Shares
Share
Tweet
Share