8 April 2020
Home / Murray Rothbard (page 6)

Murray Rothbard

Masă rotundă – Determinants of economic growth

Vineri voi fi la conferința Strategica la SNSPA, unde voi co-prezida panelul pe economie. În încheierea conferinței va avea loc o masă rotundă, moderată de Florina Pânzaru (decan al Facultății de Management) cu următorii speakeri: Ioana Petrescu, economist, fost Ministru de Finanţe; Cristian Păun, profesor, Academia de Studii Economice; Bogdan Glăvan, profesor, Universitatea Româno-Americană; Alexandru Butiseacă, cercetător, Institutul de Economie Mondială. Cum am zis, vom vorbi despre ce determină creșterea economică. Poate apar și câtiva politicieni, că tot sunt în campanie, poate vor să afle părerea noastră despre populismele lor. Na, că am zis-o!

Citeşte în continuare

5 avantaje ale teoriilor conspirației

Motto: „The truth is out there” (X Files)   Teoriile conspirației nu au o imagine prea bună, în ciuda popularității lor. Nu de puține ori când cineva vrea să discrediteze o explicație este să spună condescendent „hai că asta e deja conspirație”!, sugerând cumva o interpretare exagerată. Uneori, termenul „paranoia” desemnează un delir cronic de interpretare, sistematizat, cu o conservare aparentă a clarității logicii și gândirii (Dex). 1. Individualismul metodologic este un prim avantaj al teoriilor conspirației. În aceste teorii conspiră indivizi, nu entități agregate ca voința neamului, cererea agregată, spiritul național etc. Actorii sunt indivizi concreți, cu nume și prenume, chiar dacă de cele mai multe ori sunt invocate organizații: Illuminati, Masoneria etc. Etimologic termenul „conspirație” vine din latină și sugerează ideea de grup: con-spirare = a respira cu, con = cu, spirare = a respira (Coady, 2006, 1). Conspirația nu este ceva autist. În teoriile conspirației forțele malefice …

Citeşte în continuare

Yaron Brook – The Moral Case for Inequality and Entrepreneurship

Vineri 14 octombrie, de la ora 11, președintele Institutului Ayn Rand va susține o conferință interesantă despre antreprenoriat și moralitate. Dr. Brook este coautorul (alături de Don Watkins) best-seller-ului “Free Market Revolution: How Ayn Rand’s Ideas Can End Big Government”. Împreună au scris și cartea “Equal Is Unfair: America’s Misguided Fight Against Income Inequality.” Yaron Brook este gazda emisiunii The Yaron Brook Show, un BlogTalkRadio podcast transmis în direct în fiecare sâmbăta, de la 11:30 am la 1:00 pm PT, și gazda emisiunii The Yaron Brook Show on AM560 Chicago, transmisă tot sâmbăta, de la 2:00 to 3:00 pm PT. Speaker cu reputație internațională, prezent în numeroase dezbateri, el a scris cu regularitate pentru reviste prestigioase precum Forbes, Wall Street Journal, USA Today, Investor’s Business Daily și multe alte publicații. Yaron Brook se află în conducerea Ayn Rand Institute, Clemson Institute for the Study of Capitalism și CEHE (Center for …

Citeşte în continuare

Programul USR vs programul POL

Programul politic al USR a beneficiat de o largă mediatizare ieri, încă de la lansare, spre deosebire de programul Partidului Oamenilor Liberi, ignorat de formatorii de opinie de la București. Hai să vedem cât de bune sunt aceste programe din perspectivă economică și liberală. Care este rețeta dezvoltării economice și a civilizației? Condiții de producție cât mai permisive, instituții incluzive (nu extractive) care să permită accesul tuturor la diviziunea muncii și competiție neîngrădită. În fond, o cât mai mare libertate de alegere, pentru că doar libertatea creează stimulente adecvate pentru acumularea de capital și, mai departe, pentru alocarea eficientă a resurselor – de unde rezultă creșterea productivității, a cantității de mărfuri și servicii disponibile și, implicit, venituri reale mai mari pentru toată lumea. Citind programul USR și programul POL observi numeroase diferențe. După foarte mult timp de așteptare USR are în sfârșit în program, și unul scris bine, cu siguranță de …

Citeşte în continuare

Cartofii prăjiți

Cartofii prăjiți pot fi prăjiți de firme mari, de corporații, dar și acasă în tigaia proprie. Cartoful prăjit este de obicei o legumă interzisă în diete, mai puțin în dieta cu cartofi prăjiți și chiar și acolo nu apare atât de mult. Încă se duce lupta între francezi și belgieni privind paternitatea cartofilor prăjiți. Ambele țări sunt egal invocate ca origine a cartofilor prăjiți în forma în care-i știm azi, începând din secolul XIX (Williams, 2011, 8). Termenul englezesc „french fries” nu ne ajută să tranșăm polemica pentru că și belgienii vorbesc franceza. Cartofii au fost aduși de conchistadorii spanioli din America Latină, în Peru fiind cultivați de milenii. Încep să fie acceptați în Europa prin secolul XVIII, având suporteri vedetă precum Maria Antoaneta (Williams, 2011, 8). Ideologic, cartofii prăjiți sunt asociați cu McDonald’s. Compania este un simbol al schimbării de regim, al trecerii de la comunism la capitalism și …

Citeşte în continuare

Reducerea șomajului prin… ajutoare sociale

Guvernul a adoptat o Ordonanță (ce să-i faci, altă urgență…) prin care se dau bani șomerilor care se angajează. Subiectul și impactul acestei ordonanțe nu este de interes major, dar nu am văzut comentarii critice așa că voi schița eu câteva. În primul rând, motivul pentru care guvernul legiferează așa ceva este aparent un mister. Rata șomajului este în declin, am ajuns cam la nivelul anilor nefericitului boom economic. Pentru persoanele adulte (25-74 ani) rata șomajului este la 5%, adică by any standards destul de aproape de rata naturală a șomajului. Șomajul care se înregistrează acum în România are cauze structurale, nu este unul ciclic. Să menționăm și că firmele se plâng că nu găsesc forță de muncă și că salariile au crescut în ultimul an cu circa 10%. Deci pentru ce dă guvernul ajutoare sociale de urgență pentru… “reforma pieței muncii”, așa cum am văzut un titlu de presă? …

Citeşte în continuare

Neo și neoliberalismul

În „Matrix”, eroul civilizator este un programator, nu un cioban, ca în balada „Miorița”. Întrebarea principală este dacă Neo, al cărui nume este anagrama la „One” (Heritage, 2013), este un neoliberal sau mai degrabă de centru-stânga. Un efect al neoliberalismului în educație este și că nu știm întotdeauna ce înseamnă termenul  „neoliberal”. Știm vag că „neoliberalismul” este ceva cu banii, băncile, FMI și Pinochet. Sunt lucruri care nu apar în film, situație care face dificilă includerea filmului în categoria celor neoliberale. Socialismul nefiind subvenționat suficient prin școlile de stat sau fondurile europene, nu se știe întotdeauna când cineva este neoliberal sau când încetează să mai fie neoliberal. În plus, în film sunt lucruri nonideologice, ca metafora trezirii, a cunoașterii, lucruri care pot fi folosite sau anexate de orice ideologie (inclusiv de fascism) sau sistem de gândire, nefiind strict legate de socialism sau neoliberalism. Există mai multe argumente că Neo nu …

Citeşte în continuare

Pâinea feliată

Este o invenție care succede cu mult apariția apei calde. Pâinea feliată apare abia în secolul XX, în 1928, în America, fiind inventată de un imigrant neamț, Otto Frederick Rohwedder (Latson, 2015). Bine, aparatul de feliat e inventat încă din 1917 (Historia), dar intră în producție abia în 1928. Pâinea feliată e interzisă în 1943, în timpul războiului, în cea mai neoliberală dintre democrații, America, din rațiuni de economisire a materialului din care erau făcute mașinile de feliat (Latson, 2015). Restricția e însă temporară (două luni) datorită opoziției populației (Latson, 2015). Pâinea comunistă, cartelată, raționată, tăiată în porții mai mici de o jumătate sau 3 sferturi nu e pâine feliată. Numărul de felii de pâine într-un sandwich are implicații instituționale. De exemplu, un lider politic important ca senatoarea Hillary Clinton atrage atenția că sunt agenții de stat diferite care reglementează sandwichuri diferite. Astfel, sandwich-ul format dintr-o singură felie plus șuncă …

Citeşte în continuare

Analiza contextului economic actual și o clarificare ideologică, cu Bogdan Glăvan

Academia Privată organizează două noi workshop-uri: 1. Se repetă sau nu istoria? Trece economia printr-o perioadă de boom sau de creștere sănătoasă? Este important să știm dacă istoria se repetă, deoarece de elucidarea acestei chestiuni depind o mulțime de decizii personale. Ar trebui să mă grăbesc să cumpăr o casă sau este cumva prea târziu? Să iau un credit acum sau mai bine nu, fiindcă dobânzile vor crește în viitorul apropiat? Să-mi fac planuri de viitor bazându-mă pe veniturile actuale sau să mă aștept la o scădere a acestora? Participanții la acest workshop vor avea ocazia să înțeleagă contextul economic actual și să-și fundamenteze mai bine deciziile personale. 2. Diferența dintre capitalism și socialism într-o singură lecție În urmă cu un secol Ludwig von Mises dădea o lovitură decisivă doctrinei marxiste, explicând pentru prima dată de ce calculul economic este imposibil în socialism și de ce, în consecință, o economie …

Citeşte în continuare

Dictatorii luminați și dreptul la homeschooling: o critică la Funeriu & compania

Ne-am întors în anii ’90. De fapt, cred că nu ne-am îndepărtat, ca mentalitate, niciodată prea mult de paradigma paternalistă în care un dictator luminat, un tătuc, stabilește limitele libertăților noastre. Că paternalismul este o frână în calea dezvoltării, este clar. De asta am rămas codașii Europei în ceea ce privește veniturile și bunăstarea materială, dar despre asta am tot vorbit. Apropo, și la capitolul homeschooling suntem tot acolo, lângă Albania și Bulgaria, care interzic complet acest drept. Dictatorii luminați au recurs la tot arsenalul de dezinformare și manipulare pentru a riposta în fața presiunii de reformare a sistemului de educație. Care sistem este unul cooperatist, precum CAP-urile de pe vremuri, producător de rebuturi pe bandă rulantă: De ce este școala un soi de CAP? Fiindcă proprietatea aparține statului. Resursele educaționale sunt gospodărite tovărășește de o clică birocratică, în loc să aparțină profesorilor, părinților sau unor antreprenori interesați să investească. …

Citeşte în continuare

Berea artizanală

Gustul berii artizanale pare multora inefabil, chiar dacă unii îl exprimă: “E ca atunci când mănânci o pâine caldă coaptă de bunica în sobă faţă de o pâine cu aditivi uitată cu zilele pe raftul supermarketului. E aromată. Iar alcoolul, chiar şi la berea de 8%, se simte de-abia după ce o bei. E atât de bine pătrunsă cu gustul şi cu aroma, că tăria nu i-o simţi. O bei ca pe-o bere normală şi de-abia după aceea îşi face efectul” (Gândul, 2009). Potrivit codului fiscal, ceva este bere dacă este bere sau dacă conține bere, având în ambele cazuri o concentraţie alcoolică mai mare de 0,5% în volum (CF, 349:1). Cum diferă berea artizanală de cea normală, industrială? Diferențele par tehnologice și de cantitate. Berea artizanală nu e pasteurizată și filtrată și nu conține aditivi (Sikaru). Filtrarea berii îi îmbunătățește aspectul, îi crește limpezimea, îndepărtează majoritatea drojdiilor și a …

Citeşte în continuare

De ce scad înmatriculările de firme, Mitică?

Grație Larisei Ghițulescu am descoperit că înmatriculările de firme sunt în scădere față de anul trecut, în cea mai mare parte a țării și pentru cele mai multe CAEN-uri.   Ce se întâmplă în domeniu sănătății și asistenței sociale de răsar firmele ca ciupercile?! Părerea mea este că, parțial, aceste fluctuații se produc datorită interferenței fondurilor europene. Deoarece s-au dat și se vor da bani celor care înființează firme, statistica înmatriculărilor devine o busolă care nu mai măsoară corect gradul de dinamism al economiei. Nu că ar fi de mare mirare că lumea nu-și face firme într-un an în care creșterea economică explodează. Nu, deoarece aceasta creștere oricum nu se vede atât de mult în investiții, locuri de muncă, productivitate. Dar orișicât, nu mă așteptam să văd un trend descrescător.  

Citeşte în continuare

Tatuaje și piercinguri

Leviticul pare să se pronunțe negativ asupra ambelor pe legea veche și în același verset: „Pentru morţi să nu vă faceţi tăieturi pe trupurile voastre, nici semne cu împunsături să nu faceţi pe voi. (Leviticul, 19:28)”. Teoretic, problema tatuajelor nu pare să fie mult diferită de cea a libertății de exprimare, doar că mesajul aici este scris pe piele, nu pe hârtie, asfalt sau publicat online. Un limbaj nu e însă scutit de reglementare. Și sistemul de prețuri e un limbaj și cu toate astea vine Concurența să te învețe prețul corect și nu ești lăsat mereu să te exprimi în acest limbaj. Similar ai controlul prețurilor în tot felul de sectoare, adică ai corespondența codului bunelor maniere pe prețuri. În genere, restricțiile tatuajelor vin pe două cărări: -medicale. Aici vorbim de restricții privind tatuarea persoanelor cu anumite boli, restricții de vârstă, clientul să nu fie băut etc. -de  mesaj, …

Citeşte în continuare

6 din 49

Motto:„This Time Is Different” Jocul de cărți Popa Prostu’ combină o probabilitate de clasă cu una de caz. Știi toate combinațiile de cărți posibile luate câte 4, dar nu știi ce carte vei primi. Similar la 6 din 49 știi probabilitatea de clasă, șansele (1 la 14 milioane), dar nu o știi pe cea de caz, individuală, nu știi varianta cu numerele câștigătoare. La fel când arunci o monedă. Știi probababilitatea de clasă. Avem o colecție formată din două evenimente, cap și pajură, fiecare cu probabilitate de 50%. Dar nu știi probabilitatea de caz, ce va pica realmente, pajură sau cap. Eroarea jucătorului de noroc (gambler falacy) ar fi să confunzi cele două tipuri de probabilități. Așa se întâmplă când după ce apare roșu de 10 ori la rând, mergi a 11 oară pe negru, pe ideea că trebuie să mai vină și negru, probabilitatea de clasă fiind 50%, deși …

Citeşte în continuare