8 April 2020
Home / Murray Rothbard (page 50)

Murray Rothbard

Campanie electorală cu prețul recesiunii?

Dacă guvernul se ținea de planul bugetar inițial, atunci nu ar mai fi putut aloca acum o jumătate de miliard de euro primarilor. De unde vine întrebarea de 1000 de puncte: nu cumva guvernul a strâns cureaua în prima parte a anului tocmai ca să pună deoparte bani pentru campanie? Moise Guran pune întrebarea și mi se pare binevenită, deși aș schimba un pic narațiunea. Scăderea PIB care s-a produs în prima jumătate a anului a fost reflectată în reducerea cheltuielilor de investiții, mai ales a celor de construcții (cu 10%) și în scăderea cheltuielilor publice totale cu 9 mld. lei. Așa cum am am mai spus, scăderea cheltuielilor publice nu a cauzat recesiunea, ea este efectul recesiunii. Recesiunea este rezultatul creșterii birurilor din prima parte a anului și a încetinirii locomotivei europene, care nu mai trage România în sus. Ce-i drept, dacă recesiunea din Europa scapă manevrelor guvernului de la …

Citeşte în continuare

O țară de agenți secreți

E clar. Am descoperit misterul pentru care suntem lanterna roșie a Europei la calitatea democrației sau la nivelul de trai, motivul pentru care batem apa în piuă toată ziua și toate guvernele se fac că guvernează. E simplu. Raportat la economie și la populație suntem țara cu cei mai mulți agenți secreți  din NATO. Și atunci, normal, la noi se muncește sub acoperire (fă-te că lucrezi…), la toate nivelurile.   De la Riscograma aflăm că serviciul de securitate internă al României (SRI) se particularizează printre serviciile similare din primele 10 țări ca mărime din NATO prin următoarele caracterstici: “1. Numărul absolut: Personalul de 12.000 de agenţi secreţi e depăşit doar de al FBI. În total, cu o 2,5% din populaţia grupului de ţări, România are mai mult de 15% din agenţi. 2. Proporţia faţă de populaţie: Există 60 de angajaţi în serviciile interne la suta de mii de locuitori. Urnătorul clasat, Polonia, …

Citeşte în continuare

Ce aveți cu CAR-ul Bisericii netoților?

În presă a fost criticată recent ideea anumitor Mitropolii de a-și înființa CAR. Și, profitând de incultura generală, anumiți “făcători de opinie” îndeamnă lumea să opună orice formă de comerț Bisericii. Să ne înțelegem, ce este un CAR? O formă nițel mai sofisticată a roții care se practica în întreprinderi pe timpul comunismului și care pe alocuri se mai întâlnește și azi. Roata este o schemă de într-ajutorare, la care oamenii iau parte voluntar. Fiecare cotizează cu o parte din salariu, urmând ca la un moment dat să aibă dreptul să împrumute de la cazanul comun astfel creat o sumă echivalentă cu câteva salarii. După care pune la loc „banii de roată” și altuia îi vine rândul să beneficieze de dreptul de a trage o tranșă consistentă. Pe vremea când părinții mei lucrau (azi sunt pensionari), „făceai o roată” și îți puteai cumpăra frigider sau mobilă. Roata are efectele economice …

Citeşte în continuare

Care alegeri democratice, România are o democrație mai proastă decât Botswana!

Știm cu toții cât de prost funcționează democrația în România, dar parcă uneori ne trebuie o comparație internațională ca să realizăm deplin în ce hal sunt instituțiile noastre. Conform clasamentului Democracy Index 2013, realizat de The Economist Intelligence Unit România este lanterna roșie a Europei la calitatea proceselor democratice. Țara noastră este inclusă în grupa țărilor cu democrație defectuoasă (flawed democracy) și se află pe locul 60 în lume, la egalitate cu Peru și în urma tuturor țărilor europene. Bulgaria se află în fața noastră pe locul 53, Ungaria pe 49, Polonia pe 44. Cehia este singura țară fost-comunistă care este considerată democrație deplină (full democracy) și ocupă locul 21 în clasament. Mai jos aveți un grafic cu punctajul primit de diverse state. Șocant (vorba vine) este nu doar că România are cea mai mică notă dintre democrațiile europene, ci și că anumite state, cum să vi le definesc… gen …

Citeşte în continuare

E-learning, e-government, e-șpagă

Cristian Sima cu o lungă spovedanie despre modul în care statul oferă bunuri publice, pardon, fură banii cetățenilor în combinație cu marile companii din IT: “In 2012 a aparut inclusiv un ghid al mitei in afara USA, ca toti sa stie ce pot si ce nu pot face pentru a nu ajunge sa fie anchetati de SEC(reglementatorul pietei bursiere americane) sau de vreun procuror american…. Asa au aparut revinzatorii romani de IT, care participau la licitatii cu produsele multinationalelor americane. Revinzatorii nu erau altceva decit arhitectii sistemului de spagi, care faceau multinationalele sa-si vinda produsele cit mai bine dar care le si protejau, in acelasi timp, de orice acuzatie de tentativa de coruptie… MEN organiza o licitatie pentru achizitia in scolile de stat a unei mari cantitati de material informatic si soft. MEN avea un buget de, sa zicem, 100 de milioane de euro. De obicei, nu ministerul descoperea ce …

Citeşte în continuare

Meleșcanu – operațiune sub acoperire pentru câștigarea Cotroceniului?

Declarație: “Ceea ce m-a determinat este ca din păcate niciunul din candidatii potentiali nu ar fi potriviti pentru functia de presedinte. Doresc sa prezint o alternativa pentru cetatenii Romaniei.” Una din două: 1) ori Melescanu chiar crede ca el reprezinta o alternativa la politicienii actuali si ca raspunde asteptarilor publicului pentru schimbare, asa cum declara, si, in consecinta, inseamna ca serviciile secrete romanesti sunt conduse de oameni picati din luna; oare va lua mai mult de 0,5% din voturi?! Conform acestui sondaj are 1%. 2) ori Melescanu nu crede ceea ce zice si atunci inseamna ca intrarea lui in competitia electorala este o operatiune sub acoperire, in consecinta nu avem democratie. Sincer, îmi vine să arunc la gunoi prima variantă, am scris-o doar de amorul discuției. Intrarea în competiție a acestei persoane este cel puțin dubioasă. A strâns semnăturile în perioada în care era șeful SIE, ceea ce reprezintă o …

Citeşte în continuare

Cererea de credite este în continuare leșinată

Ultimele date ale BNR arată că în ceea ce privește interesul publicului pentru contractarea unui împrumut nu a intervenit nimic nou față de începutul anului, față de anul trecut, față de acum doi ani… sau de la criză încoace. Un lucru bun, după ce s-a fript cu ciorbă lumea suflă și în iaurt, aceasta înseamnă că avem șanse să scăpăm mai puțin șifonați la următoare inversare a ciclului economic global. Dar, totodată, este o veste proastă pentru cei care vor să umfle PIB-ul cu pompa creditelor bancare.

Citeşte în continuare

De unde este bine să furăm?

3477 de oameni îi dau dreptate lui Moise Guran care spune că este preferabil să se fure din banii contribuabililor decât din fondurile europene.   Trist. Am plecat de la Imnul golanilor (“mai bine golan decât activist”) și am ajuns la imnul hoților cu ștaif. Vă rog să observați că am depășit și stadiul în care le uram politrucilor: “Furați mai puțin!” Acum suntem într-o nouă paradigmă: “Furați măcar de aici, nu de dincolo”. Pun pariu că dezideratul fiecărui cetățean simplu este ca guvernul să nu fure de la el,  ci de la vecinul lui. Ce poate fi mai rău de atât? Să cerem guvernului să fure egal de la fiecare?! Său, dacă acest lucru este imposibil, atunci să cerem statului să fure măcar ceva de la toată lumea?! Aceste idei sunt deja îmbrățișate – vezi discuția referitoare la evaziunea fiscală – chiar dacă nu sunt verbalizate atât de explicit. …

Citeşte în continuare

Ebola o ia razna

Două grafice pentru a înțelege gravitatea situației.     Organizația Mondială a Sănătății apreciază că 20 000 vor fi infectate până în Noiembrie. Este o situație pe care puțini o anticipau/recunoșteau până în urmă cu foarte puțin timp. Acum worst case scenario este că 1,4 milioane persoane infectate până în ianuarie 2015 (Centrul de Prevenire și Control al Bolilor) și puțină lume pariază că așa se va întâmpla dar, repet, tot la fel de puțină lumea credea că se va ajunge la 20 000. Dar stați liniștiți, ministrul sănătății ne-a anunțat că suntem pregătiți.

Citeşte în continuare

Boom-ul actual într-o poză: industria bunurilor de capital la cote istorice înainte de prăbușire

Suntem în plin boom economic. Emisiunea monetară și reducerea artificială a ratelor dobânzilor provoacă distorsiuni în structura producției, stimulând investițiile dincolo de nivelul care este sustenabil (profitabil) într-o economie liberă, supusă doar voinței suverane a consumatorilor. Priviți cum ciclul economic este practic exprimat prin avântul și ulterior prăbușirea producției în acele sectoare, sau stadii ale producției care se ocupă cu fabricarea de bunuri de capital sau de bunuri durabile. Lucrurile se întâmplă exact cum au explicat și au prezis economiștii Școlii Austriece. Scăderea ratei dobânzii nu are un efect omogen asupra tuturor piețelor, bunurilor, activelor. Din contră, bunurile de capital sunt avantajate în comparație cu bunurile de consum; bunurile durabile sunt avantajate în fața bunurilor non-durabile. De ce? Deoarece tipărirea de bani nu se răspândește uniform în economie, nu afectează în egală măsură toate sectoarele, din contră. Haideți să ne gândim. Dacă statul ar tipări bani și i-ar arunca din …

Citeşte în continuare

Creșterea economică pauperizantă într-un grafic

This time is different, categoric. Și această evoluție se suprapune peste abandonarea principiilor clasic liberale (laissez-faire), dezvoltarea birocrației și sporirea imixtiunii guvernului în viața economică, creșterea rolului corporațiilor, înregimentarea actorilor economici în funcție de lobby-ul și interesele vânătorilor de privilegii. Mai nou din creșterea economică are de câștigat doar clientela politică. Graficul se referă la SUA, dar sunt convins că devine din ce în ce mai relevant și pentru România.  Ați vrut creștere economică? Poftim, aveți creștere economică! Dar nu ne întrebați cum procedăm. PIB-ul este rețeta noastră secretă.

Citeşte în continuare

“Șarlatani mereu: SUA pot să își achite datoriile deoarece tipăresc dolari”

Am pus ghilimele pentru că aceste cuvinte nu-mi aparțin. Dar, recunosc, titlul este format din două cuvântări diferite. Prima îi aparține lui Paul Krugman – Charlatans and Cranks Forever, a doua îi aparține lui Joseph Stiglitz –  The U.S. will always pay its debt. Because it just prints the dollars. Paul Krugman și Joseph Stiglitz nu sunt doar laureați ai Premiului Nobel, ci și înfocați susținători ai doctrinei inflaționiste – potrivit căreia tot ce trebuie să facem pentru ca economia să funcționeze mai bine este să tipărim bani (sau, în limbaj “acoperit”, să ridicăm ținta de inflație). Fini intelectuali, lor le place să-i ia peste picior pe contraopinenți; deunăzi Krugman a inventat o altă licență poetică, numind pe cineva “gândac conservator“. În același timp în care te asigură, privindu-te în ochi cu maximă seriozitate, că statul își poate achita toate obligațiile, către deponenți, pensionari, investitori ș.a., făcând pe toată lumea fericită, …

Citeşte în continuare

Bursa acțiunilor vs. prețul petrolului: ghici cine e pe arătură?

Primul grafic pe care îl văd pe Twitter în această dimineața. Acțiunile au luat-o turbo, petrolul bate pasul pe loc de 4 ani, ba chiar este pe un ușor trend descendent. Care din cele două indică mai bine starea economiei? Pentru cei care cred că poporul mănâncă hârtii sau cifre, fără îndoială linia roșie; pentru restul, care înțeleg că bunurile economice se obțin grație unui proces de producție, în care se consumă energie, linia albastră spune totul. Doar că aceștia din urmă sunt considerați “Gică contra”, incapabili să vadă progresul spre care ne propulsează manipularea banilor și a creditului și hazardul moral care infectează bursa. Dacă doriți să revedeți… cum arăta situația în boom-ul speculativ precedent, am găsit repede următorul grafic. La începutul anilor 2000, când dobânzile erau tot aproape de zero și artiștii economiei se încingeau, atât cotațiile bursiere cât și prețul petrolului accelerau în trombă. După care buf! …

Citeşte în continuare

SUA: Războiul împotriva sărăciei – o intoxicare populistă veche de 50 de ani

“Menținerea ratei sărăciei la același nivel în ultimii 45 de ani este uimitoare deoarece în acest timp cheltuielile publice anti-sărăcie au explodat pur și simplu… În anul fiscal 2013 guvernul federal a derulat 80 de programe prin care a oferit bani, mâncare, locuințe, îngrijire medicală și servicii sociale pentru americanii cu venituri scăzute. Per total, 100 de milioane de indivizi, aproape 1 din 3 americani, a beneficiat de pe urma unuia dintre aceste programe… Astăzi guvernul cheltuie de 16 ori mai mult în termeni reali pentru a combate sărăcia decât o făcea înainte de lansarea acestor programe.” (sursa)   În realitate programele de asistență socială sunt făcute cu un singur scop, acela de a câștiga voturi și de a da de lucru unei cete de birocrați, astfel încât putem fi siguri că războiul împotriva sărăciei va continua chiar dacă rezultatul, privit prin prisma intențiilor mărturisite, este un fiasco total. Gargară, …

Citeşte în continuare

Franța: fermierii furioși se răscoală și dau foc la circa financiară

“Agricultorii furioși au devastat un sediu al administrației fiscale din Morlaix, Bretania. Ei au deșertat camioane cu legume în fața clădirii, pe care au înconjurat-o cu anvelope și i-au dat apoi foc. Răscoala are drept motiv creșterea poverii fiscal-birocratice și blocarea exporturilor de legume către Rusia.” De fapt au ars două clădiri, au blocat străzile și i-au împiedicat pe pompieri să stingă flăcările. Și se pare că țăranii din regiune nu sunt la prima ispravă de acest gen. Primarul din Morlaix declară: “Ei sunt sufocați de poverile sociale, de impozite și de datorii. Fermierii nu sunt nebuni, ei sunt supărați că nimeni nu-i ascultă.” Ups. Se pare că acolo unde economia subterană nu poate acționa ca supapă pentru eliberarea presiunii, contribuabilii recurg la alte metode. Și brusc “deficitul democratic” dispare, ceea ce desigur, este orice dar nu corect politic.

Citeşte în continuare