4 April 2020
Home / Murray Rothbard (page 40)

Murray Rothbard

SUA: cum a evoluat încrederea în stat după WW II?

Studiul este efectuat de Pew Research și arată că încrederea de care se bucură guvernul de la Washington s-a situat pe un trend general descendent din 1958 încoace, deși administrațiile Reagan sau Clinton au temporizat declinul. La începutul acestui an doar 24% dintre americani au declarat că au încredere în stat întotdeauna sau în majoritatea timpului. Asta nu este neapărat o veste proastă: cu cât mai puțină lume are încredere în stat, cu atât populismul are șanse mai mici. Dacă credeți că încrederea trece prin stomac, atunci vă invit să priviți dacă aceasta se corelează cu rata șomajului. În timpul lui Reagan șomajul a crescut, dar acest lucru nu pare să fi împiedicat populația să privească cu ochi buni calitatea politicienilor. O dovadă a faptului că ideea de reformă nu este neapărat impopulară, dacă poporul înțelege necesitatea ei.

Citeşte în continuare

Creșterea PIB și veniturile bugetare în Europa de Est. Vrem modelul unguresc?

La sfârșitul epocii Băsescu tragem linie și vedem că creșterea PIB s-a încadrat în media înregistrată în Europa de Est. Din acest punct de vedere regimul Băsescu nu a fost nici prea bun nici foarte prost, cu altă ocazie v-am spus că pe termen scurt nu prea contează cine ne conduce, dinamica economică este imprimată de factori exogeni politicii de la București. Păcat că talibanii din stânga și din dreapta nu înțeleg, păcat că lumea nu dă atenție fenomenelor economice globale. Din grafic se vede însă că Polonia a crescut mult mai rapid decât România, iar Ungaria a rămas de căruță. Evoluția foarte bună a Poloniei, respectiv involuția Ungariei – al cărei nivel de dezvoltare a rămas foarte aproape de cel înregistrat în urmă cu un deceniu – au fost cauzate de mai mulți factori, fără îndoială, dar mă gândesc că situația surprinsă în cel de-al doilea grafic nu este …

Citeşte în continuare

România, abia pe locul 50 în lume la protejarea drepturilor de proprietate

Ca să știm de ce ani la rând investitorii adevărați au ocolit România, de ce capitalul fuge și leul se depreciază imediat ce bate vântul crizei. Am mai vorbit despre aceste lucruri dar nu strică să le amintim ori de câte ori avem ocazia. De exemplu văzând clasamentul mondial al respectării drepturilor de proprietate (IPRI). Scorul IPRI al României a rămas neschimbat, la 5,3, iar România ocupă locul 50 în lume (din 97 de țări analizate) și 7 în regiunea Europa de Est și Asia Centrală. Evident, suntem în urma vecinilor noștri ex-comuniști și, ca să turnăm sare pe rană, ne depășesc și unele economii africane. Mai jos aveți detaliile privind scorul obținut, pe sub-componentele indicelui. În ultimul an România a făcut progrese marginale la protejarea drepturilor de proprietate (fizică și intelectuală), dar a regresat în ceea ce privește calitatea mediului politic (stabilitatea politică și controlul corupției). Deloc întâmplător, dacă …

Citeşte în continuare

Uber SMURD

Statul este un prost furnizor de bunuri publice. Argumentele sunt arhicunoscute. 1. Informația relevantă pentru decizia de producție a respectivelor bunuri este dispersată la nivel de individ, în comunitate, iar planificatorul central nu are acces decât la o mică parte din ea. Spune Hayek: Caracterul particular al problemei ordinii economice raționale este dat tocmai de faptul că cunoașterea circumstanțelor de care trebuie să ținem cont nu există niciodată în formă concentrată sau integrată, ci doar ca bucăți de informație incompletă și adesea contradictorie în posesia diverșilor indivizi. Problema economică a societății nu este doar aceea de a știi cum să alocăm resurse “date” – unde prin “date” înțelegem că resursele sunt disponibile unei singure minți care în mod deliberat poate rezolva problema reprezentată de aceste “date”. Deci intervenția eficientă nu depinde de numărul de proceduri, de înființarea sau distrugerea de ministere sau departamente, de clarificarea lanțului de comandă etc. Intervenția …

Citeşte în continuare

Leul, totuși cea mai fragilă monedă după rublă

Unde sunt vremurile când leul se întărea ca urmare a turbulențelor din Ucraina sau Turcia? Vi le mai amintiți? Spunea în luna mai guvernatorul BNR: “Vor fi capitaluri rătăcite, ieşiri de capital din Rusia, să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul, sau cel puţin eu. Nu sunt convins că avem fundamente atât de solide şi exporturile produc atât de bine. Cursul e determinat de piaţă, nu de ce vrea guvernatorul. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera” Fast-forward în prezent. Cum să mai înțeleagă cineva ceva când de data aceasta fuga capitalului din Rusia slăbește leul?! De ce este leul cea mai afectată monedă din regiune în contextul panicii globale? Nu mai suntem cea mai stabilă economie, cea mai dinamică, cea mai credibilă, cea mai frumoasă și devreme acasă? Well… Nici măcar nu suntem dependenți de prețul petrolului, Rusia nu reprezintă o piață importantă… Leul scade …

Citeşte în continuare

Ucraina: program de guvernare cu reforme radicale. Urmează România?

Primul ministru al Ucrainei a anunțat schimbări radicale în politica economică și bugetară: reducerea numărului de taxe de la 22 la 9 reducerea graduală a contribuțiilor sociale de la 41 la 15% scutirea IMM-urilor de la plata contribuțiilor sociale timp de 2 ani Pe partea de cheltuieli guvernul vizează reducerea cheltuielilor publice cu 10 puncte procentuale raportat la PIB (în prezent ele reprezintă 52% din PIB). Cum anume se vor realiza aceste tăieri rămâne de văzut, printre propunerile luate în calcul numărându-se: creșterea vârstei de pensionare cu 5 ani pentru bărbați și 10 ani pentru femei. înghețarea pensiilor reducerea învățământului gratuit de la 11 la 9 clase eliminarea meselor gratuite din spitale și școli reducerea numărului de parlamentari Și, cum altfel, a înaintat Parlamentului propunerea de a înființa DNA. Conform Bloomberg, programul de guvernare a beneficiat de consultanțădin partea lui Daron Acemoglu, MIT și coatorul cărții Why Nations Fail. În …

Citeşte în continuare

De câte cheltuieli publice are nevoie România pentru a crește cu 5% pe an?

Cu toții vrem ca România să fie tigrul economic al Europei. Dacă este prea complicat să ne luptăm în teorii și explicații, atunci poate este mai ușor să privim la țările care chiar acum, în timp ce vorbim, înregistrează o creștere economică rapidă. Să vedem, oare ele se bazează pe expansiunea statului, pe un nivel ridicat al cheltuielilor publice? În țările în curs de dezvoltare (Emerging Markets) cheltuielile publice se situează în medie în acest an la 29%. Nu au depășit niciodată 30% din PIB. Vă amintesc că media de creștere a PIB în țările în dezvoltare este de 5,5% pe an, adică exact cât spune toată lumea că ar trebui să se întâmple și la noi. În cadrul acestui grup de țări, economiile asiatice au cheltuieli publice încă și mai mici, de doar 24,5% din PIB în acest an și – stranie coincidență! – cresc cel mai rapid, cu …

Citeşte în continuare

Salariul minimax. Vă amintiți scandalul Dianei 4?

La gargară și filosofie nu ne întrece nimeni. Nimeni nu urlă mai tare ca noi despre problemele clasei muncitoare sau ale săracilor. Suntem înțelepți, harnici și tare buni la suflet – o spunem noi, că restul lumii vrea să ne exploateze. Dar când vine vorba să întreprindem ceva, o afacere cum ar veni, nu o șuetă la bere, atunci se schimbă lucrurile. Când este cazul să punem în practică, pe pielea noastră, conduita omenoasă despre care vociferăm într-una, descoperim că buzunarul este cam subțire. În contextul dezbaterii despre salariul minim, cred că merită să ne amintim înaltele valori revoluționare puse în practică de activiști importanți. Așa cum sunt ele povestite de un tânăr proletar: “În aprilie anul curent, eu și prietena mea am hotărât să aplicăm pentru cele două posturi vacante de ospătari de la barul Dianei4… Ni s-au propus două variante: 1. Contract de voluntariat, făcut prin organizația non-profit …

Citeşte în continuare

Despre salariul minim: replică la Cucerai și Șelaru

Sorin Cucerai a venit cu câteva observații interesante pe marginea protestului referitor la creșterea salariului minim. 1. Autorii scrisorii nu au arătat nicăieri că, în România, cererea și oferta de locuri de muncă sunt elastice… Iarăși, autorii scrisorii nu au arăta nicăieri că nivelul propus pentru salariul minim este fixat arbitrar peste prețul pieței… Reamintesc că salariul mediu NET lunar, care în principiu se stabilește prin negociere liberă, este, în România, de 1.600 de lei. E neclar de ce, în condițiile astea, un salariu minim BRUT de 1.000 de lei ar fi peste prețul pieței… În concluzie, ei nu știu dacă salariul minim este fixat peste acest preț…  dar asta e o atitudine neștiințifică. Well, de fapt știm că salariul minim este fixat peste nivelul pieței: este simplu – dacă nu ar fi atunci nu s-ar povesti! Cât este acum cea mai mică remunerație legală? 900 lei. De la 1 ianuarie va …

Citeşte în continuare

Avem nevoie de venituri bugetare mai mari ca să ne dezvoltăm? Nu

Un mit al politrucilor și clovnilor economici: este nevoie ca guvernul să colecteze mai mulți bani la buget, pentru a face investiții, altfel România nu se va dezvolta rapid. În perioada 1996-2005 România a înregistrat o rată medie de creștere de 2,2% pe an, în vreme ce media țărilor în dezvoltare a fost de 5,5%, adică de două ori și jumătate mai rapidă! Graficul de mai jos arată ritmul PIB din 2006 până în prezent și previziunile până în 2019: România este în continuare sub media țărilor în dezvoltare. Nu reușim să creștem rapid deși – ce să vezi? – statul adună la buget cu 6 puncte procentuale din PIB mai mulți bani decât media țărilor în curs de dezvoltare.   Există în lume țări ale căror guverne administrează mai puțini bani dar care se situează cam pe același palier de dezvoltare cu noi. Africa de sud, Mexic sau Thailanda …

Citeşte în continuare

Cine plătește pentru “salariul minim”?

La începutul anilor 2000 guvernul maghiar a decis să dubleze salariul minim, în două etape. În anul 2001 s-a operat prima creștere a acestuia, de la 25 000 la 40000 forinți. Anul următor salariul minim a fost crescut la 50 000 forinți. Acest episod a devenit aproape un studiu de caz clasic în literatură, datorită magnitudinii creșterii salariale. Luna trecută doi economiști au publicat încă o analiză pe această temă, care concluzionează: “În primul rând, demonstrăm că salariul minim are un impact semnificativ asupra cheltuielilor pe care firmele le fac cu forța de muncă. Ca urmare a creșterii salariilor unele firme decid să reducă alte forme de cheltuieli cu forța de muncă (de exemplu, cheltuielile de hrană). Am calculat că sporirea câștigurilor salariaților este atenuată în proporție de 20% prin tăierea remunerațiilor non-financiare. În al doilea rând, arătăm că profiturile operaționale nu scad ca urmare a creșterii salariului minim. Stabilitatea …

Citeşte în continuare

Cine vrea mai mulți bani la buget vrea dictatură

“Bugetul n-are bani.” E nevoie să mărim taxele. Sau să combatem evaziunea. Sau să inventăm noi taxe. Așa. Și care e ideea? Mai mulți bani cheltuiți de stat înseamnă mai puțini bani cheltuiți de sectorul privat. De ce am vrea să dăm statului dreptul de a decide unde se duce o parte mai mare din avuția pe care o producem? De ce am vrea să ne sinucidem economic? E un mister. Ce face sectorul privat cu banii? Îi cheltuiește pe ce are chef. Dacă eu vreau să cheltuiesc banii pe bere și alune, iar tu vrei să-i cheltuiești pe excursii și mașini – e perfect, economia ne va oferi bunurile și serviciile de care avem nevoie. Producătorii se vor întrece să-mi vândă mai ieftin berea, iar agențiile de turism vor concura să îți ofere ție sejururi mai ieftine. Unii vor inventa un nou sortiment de bere, alții vor face mașini …

Citeşte în continuare

Egalitatea

Impregnaţi de ideile Iluminismului şi ale dreptului natural, liberalii din secolul al XVIII-lea susţineau egalitatea în drepturi, politice şi civice, deoarece plecau de la principiul că toţi oamenii sunt egali. Din punctul lor de vedere, Dumnezeu i-a creat pe oameni egali, i-a înzestrat cu aceleaşi calităţi şi aptitudini, le-a insuflat tuturor duhul său. Diferenţele dintre indivizi sunt doar artificiale, produsul instituţiilor sociale umane, deci, instituţii efemere.  Ceea ce este nepieritor la om – spiritul său – este acelaşi, la  cei bogaţi şi la cei săraci, la individul virtuos şi la paria societăţii, la alb şi la insul de culoare. Totuşi, nu există ceva mai fragil decât afirmaţia unei pretinse egalităţi a tuturor indivizilor. Oamenii sunt întru totul inegali. Chiar între fraţi şi surori apar diferenţe considerabile, fizice şi intelectuale. Natura nu se repetă niciodată în creaţiile sale, ea nu produce cópii, nu utilizează matriţe.  Omul ieşit din laboratoarele sale poartă …

Citeşte în continuare

Transparency International: România, pe ultimul loc din Europa conform Indicelui Percepției Corupției

Dacă anul trecut puteam să ne lăudăm că sunt unii mai fraieri ca noi – atunci ocupam locul 69 în clasament, iar Bulgaria poziția 77 – acum nu ne întrece nimeni. Conform Corruption Perception Index 2014 România este tot pe locul 69 în lume (cu același scor ca anul trecut și în regres față de anul 2012) la egalitate cu Bulgaria și cu, dragostea mea, Italia. De remarcat că o mulțime de țări africane ne depășesc, așa cum se poate vedea și din print screen-ul alăturat. Dintre țările fost-comuniste, cea mai bine poziționată în clasament este Estonia, pe locul 26 (la egalitate cu Franța) și, ceva mai aproape de noi, Polonia, pe locul 35. Moldova este pe locul 103 – doar un politruc poate să-i simpatizeze pe corupții oficiali de la Chișinău și să vorbească de unire cu aceștia. .

Citeşte în continuare

Ucraina, a.k.a. colonia Pandora unde se sapă democrația ca să crească economia

Președintele Ucrainei Petro Poroshenko, suspectat că nu este altceva decât avatarul unui agent CIA (conform WikiLeaks), a acordat peste noapte cetățenia ucrainiană în cazul a trei persoane. Una este ministrul sănătății din Georgia, Aleksandre Kvitashvili. Alta este americancei Natalie Jaresko, care s-a educat la Harvard (normal!), a lucrat cu Departamentul de Stat și pentru un fond de investiții ucrainean finanțat de Congresul american. Cea de-a treia este letonianul Aivaras Abromavicius, care a condus un fond de investiții suedez. Tot peste noapte Kvitashvili a devenit ministrul sănătății, Jaresco a ajuns ministrul finanțelor, iar Abromavicius ministrul economiei. Sursele zic că s-ar fi plusat cu fostul președinte al Georgiei, Mikhail Saakashvili, căruia i s-ar fi oferit postul de vicepremier, dar acesta a refuzat. Singura ciudățenie în toată schema este că lui Hunter Bidden (băiatul lui tata) nu i s-a oferit postul de ministru al energiei, deși are experiență, se află la conducerea uneia din cele mai mari companii …

Citeşte în continuare