7 April 2020
Home / Murray Rothbard (page 30)

Murray Rothbard

Economia face boom… și încă nici n-a scăzut TVA-ul!

În urmă cu vreo săptămână afirmam într-o conversație cu presa că ANAF-ul colectează mai mulți bani și datorită faptului că economia merge din ce în ce mai bine, că ne aflăm în stadiul incipient al unui boom economic. Afirmația mea a stârnit mirarea interlocutoarei, dar datele statistice oferite azi de INS o confirmă: creșterea PIB de peste 4% în primul trimestru din acest an față de trimestrul similar din 2014. Eu am o dovada simplă a creșterii economice: traficul intens din București. De exemplu, după ce a trecut Paștele mi-am dat seama că nici nu se cunoaște că… a trecut Paștele, Bucureștiul este plin de mașini la orice oră și este neobișnuit de dificil să ajungi dintr-o parte în alta a orașului. De ani buni de zile nu am mai avut parte de o asemenea aglomerație. Anyway, pentru pretențioșii care vor “dovezi științifice”, nu vorbe goale, uitați evoluția PIB și …

Citeşte în continuare

BNR nu lasă leul liber să se aprecieze. Accelerează boom-ul?

Este cât se poate de clar și de oficial: BNR nu dorește aprecierea leului. Cu alte cuvinte, ca să o spunem răspicat și pentru cei mai surzi dintre analiști, BNR nu lasă piața valutară liberă să funcționeze. Exact așa a procedat și în anii de boom economic. E bine să insistăm pe acest subiect pentru a nu auzi mai târziu remarci de genul “Dar noi nu am făcut nimic, cursul leului este liber” etc. etc. De ce există tendința de apreciere a leului? Deoarece restul lumii, în special Europa, tipărește bani într-o veselie, iar dobânzile au devenit ridicol de mici la toate principalele monede internaționale. Efectul? Un tsunami de lichidități care pleacă de la principalele bănci centrale ale lumii, afectează economiile acestora și se revarsă și asupra piețelor emergente. Fenomenul ne afectează cu o oarecare întârziere, nu uitați că, ultima dată, pe noi ne-aprins febra boom-ului speculativ taman când Fed …

Citeşte în continuare

Cum s-a reflectat în prețuri reducerea TVA din 2006 în Ungaria?

“De la 1 ianuarie 2006 TVA s-a redus de la 25% la 20%. Printre produsele afectate, cele alimentare și energia nereglementată au avut cea mai mare pondere, dar scăderea a afectat de asemenea numeroase servicii și produse din alte categorii… Este ușor să calculăm că un transfer imediat și complet al reducerii TVA în prețuri ar fi însemnat ieftinirea produselor cu 4% (120/125-1). Magazinele au redus prețurile bunurilor în cauză doar cu o pătrime din dimensiunea scăderii TVA… Prețul serviciilor, de exemplu, nu a scăzut deloc. Cea mai mare scădere s-a observat în ceea ce privește bunurile durabile, chiar dacă și în acest caz reducerea de preț a fost mai mică de 2%. Dintr-o perspectivă de marketing, dacă magazinele doresc să-și sporească cota de piață, atunci poate fi rentabil pentru ele să scadă prețurile înainte de reducerea TVA. De fapt, unele lanțuri de magazine, în special cele care vând electronice, …

Citeşte în continuare

Impozitarea bacșișului – costuri de tranzacție

Cei puțin școliți în economie ignoră importanța costurilor de tranzacție. Nu știu câtă lume are habar că s-a luat și Nobelul pe problema asta. Poate cei de la butoanele politicii fiscale ar fi trebuit să studieze un pic înainte de a avansa cu impozitarea bacșișului. Radu Oleniuc își imaginează: Sebastian Lăzăroiu povestește:  

Citeşte în continuare

Abolirea familiei ar duce la diminuarea inegalității sociale?!

De ce este așa de importantă familia? Deoarece contează cei 7 ani de acasă. Contează cum ești crescut și educat. Contează dacă ai parte de iubire în primii ani de viață, contează modelele de adulți din jurul tău. Caracterul se formează la o vârstă fragedă și exact atunci contează cum ești tratat. Spune un filosof: Am studiat mult problema mobilității sociale iar dovezile sunt copleșitoare: motivul pentru care copiii urmează trasee diferite în viață ține de ce ce întâmplă în cadrul familiei… Dovezile arată că diferența dintre copiii cărora li se citesc povești la culcare și cei care nu au parte de așa ceva – diferența în șansele cu care pleacă la drum în viață – este mai mare decât diferența dintre copiii care merg la școli de elită și restul.” Vedeți, deci, cât de importantă este familia? Mai importantă decât educația gratis, decât toate subvențiile date de stat, decât …

Citeşte în continuare

Falimentul Greciei și țările vecine: 2 grafice

La această oră bolnavul Europei este încă pe masa de operație a chirurgilor europeni și pe toate canalele se împrăștie informația optimistă el că va mai supraviețui o tură. În cazul contrar (puțin probabil), în care Grecia intră în încetare de plăți și se întoarce la drahmă, este bine de știut că: Pe scurt, nu prea ne afectează.  

Citeşte în continuare

O veste bună: guvernul nu întrevede creșterea veniturilor bugetare

Din Programul de Convergență 2015-2018: Ca să nu-i încurcăm pe criticii absurzi, să o spunem răspicat: este o veste bună că nu se urmărește creșterea ponderii statului în economie, așa cum ar vrea mulți politicieni sau analiști politici. Reducerea veniturilor și a cheltuielilor publice (în raport cu PIB) este semnul distinctiv al unei politici bugetare liberale. Sigur, foarte firavă, dar liberală.  

Citeşte în continuare

Mirel Palada contra Bogdan Glăvan contra lui însuși pe problema TVA

Mirel Palada a compus un foarte ofensiv articol la adresa câtorva critici ai guvernului Ponta în chestiunea reducerii TVA, menționându-mă printre ei. Din păcate, cel puțin în ceea ce mă privește, greșește radical. Mi se pare extrem de surprinzător să văd cum poziția mea referitoare la TVA este complet răstălmăcită sau falsificată și sunt acuzat de manipularea opiniei publice prin ascunderea adevărului despre efectele economice ale iminentei relaxări fiscale. Pe scurt, Mirel Palada afirmă despre mine că: sunt împotriva scăderii TVA și consider că guvernul comite astfel o eroare; încerc să conving lumea că prețurile alimentelor nu vor scădea și doar marii comercianți vor avea de câștigat; am această atitudine din oportunism politic. În cele ce urmează voi prezenta cititorilor poziția mea, așa cum am susținut-o constant în ultimele săptămâni, urmând ca aceștia să decidă care dintre noi – eu sau contraopinentul meu – se află în eroare. Voi recurge …

Citeşte în continuare

România e Venezuela! Ministrul agriculturii la vânătoare de speculanți

Într-un act iresponsabil și gratuit oficialii guvernului au început inspecția supermarketurilor ca să-i prindă pe vânzătorii cei calici și răi. Este primul stadiu pe cale degenerării până la condiția socialismului venezuelean. Acolo, vă amintesc, 1. președintele a naționalizat supermarketurile, în ideea că trădătorii de neam și țară țin prețurile prea sus. 2. a fixat prețurile, pentru ca orice sărac să-și permită să cumpere. 3. până la urmă, în plină criză de hârtie igienică, a ajuns să impună amprentarea cumpărătorilor, ca să fie sigur că nimeni nu se calicește. 4. și pune procuratura să-i urmărească pe economiștii care critică aceste politici aberante.   Ce se petrece în Venezuela s-a petrecut și la noi sub Ceaușescu. Populația este manipulată să creadă că prețurile depind nu de raritatea resurselor și de concurența dintre cumpărători (care au multiple nevoi), ci de mărinimia și patriotismul vânzătorilor – respectiv de ticăloșia acestora. Populației i se induce …

Citeşte în continuare

Cum a distrus ajutorul extern Nepalul, înaintea cutremurului

Privim cu toții la tragedia din Nepal. Dar dincolo de experiența fizică și psihică traumatizantă provocată de cutremurul uriaș, Nepalul suferă de o problemă de o problemă încă și mai gravă, care persistă de decenii și care îl ține în starea de subdezvoltare. Despre această problemă nimeni nu scoate un cuvânt. Să fie ea oare atât de greu de detectat sau suntem noi atât de orbiți ideologic încât nu o vedem? Problema se cheamă absența libertății economice și asistența externă masivă. Aveți cumva impresia că Nepalul este o economie firească, de piață? Nici vorbă. De decenii economia se situează la granița dintre “reprimată” și “în general lipsită de libertate”, iar distanța față de media globală a crescut în ultimii ani. Poate asta explică lipsa investitorilor străini, nu-i așa? Investițiile străine reprezintă 0,1% din PIB – da, am scris corect. Mă gândesc că ceea ce-i reține pe investitori să vină în …

Citeşte în continuare

Și dacă China se va face țăndări?

Datoria cetățenilor și a firmelor din China situează această națiune în topul datornicilor globali. Iar pentru a înțelege mai bine magnitudinea problemei, nu uitați că China este o economie în curs de dezvoltare (adică fără o piață financiară foarte adâncă), nu una dezvoltată; practic, situația sa nu are asemănare. Datoria Chinei, care reprezintă doar cealaltă față a uriașului proces de expansiunea a creditului, care a dus la rate la fel de uriașe ale investițiilor și la construcția celebrelor orașe-fantomă, își spune deja cuvântul: ritmul de creștere economică a încetinit iar cifra oficială de 7,4% (cea mai mică din ultimul sfert de secol) nu este crezută de nimeni. La care nu mai pot adăuga prea multe…

Citeşte în continuare

Ultima veste de pe frontul anti-euro: “e greu să stabilim cursul”

Pentru voi aceia care credeați că, în general, România este o economie de piață și, în particular, valoarea leului este stabilită pe piață, în funcție de cerere și de ofertă, următoarea afirmație rostită ieri de guvernatorul BNR ar putea să vă dezamăgească: “Reaşezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II şi ulterior adoptarea euro.” Acum, noi știm că euro este o instituție politică, născută din nevoia de centralizare economică și monetară pe continent. Și nu am avut nici o îndoială că piața valutară din România este atent regizată de banca centrală, prin politica monetară. Dar cum să spui că aderarea la zona euro nu este o idee bună în prezent fiindcă comitetul central al planificării monetare are dificultăți în a …

Citeşte în continuare

Facepalm: Ponta amenință cu taxe speciale după scăderea TVA

  Dovada supremă că de la Palatul Victoria se guvernează după ureche este afirmația de azi a primului ministru: “Avem masuri legislative pe care le putem lua, putem introduce taxe speciale” pentru cei care nu vor reduce preturile dupa scaderea TVA la produsele alimentare, a spus Victor Ponta. “Vom pune niste taxe atat de mari incat tot ce castiga speculativ sa piarda pe partea cealalta”. (sursa) V-ați prins? Scăderea TVA e bună doar dacă se întâmplă fix ce vor mușchii guvernului. Dacă scăderea TVA nu se traduce în scăderi de prețuri – și am explicat aici și aici de ce acest lucru se va întâmpla parțial), atunci înseamnă că nu e bine. Păi ce, guvernul renunță la bani pentru ca ei să se ducă în buzunarele calicelor hipermarketuri? Păi guvernul vrea exact contrariul, ca banii să se ducă în buzunarele calicilor cetățeni! Vedeți, câtă generozitate manifestă statul?! Dar n-ai cu …

Citeşte în continuare

Rețeta economică a protestelor din Baltimore

Baltimore afost la începutul secolului XX un oraș înfloritor, dar a urmat soarta tuturor orașelor industriale arunci când respectiva industrie (oțel) a ajuns la apus: după anii 70, pe fondul scumpirii energiei și a ieftinirii relative a oțelului, economia orașului a decăzut, acesta s-a depopulat iar sărăcia a luat amploare. Albii au plecat, vânzându-și casele, iar în locul lor au venit negri, majoritatea fără loc de muncă sau slab calificați, care și-au luat credite pentru a cumpăra aceste case. Fenomenul seamănă cumva cu ce s-a întâmplat la noi în regiunile din apropierea Sibiului, cândva locuite de sași, care cu timpul au fost colonizate de romi – cu precizarea că aceștia din urmă nu au făcut credite bancare ca să intre în posesia locuințelor. Rata șomajului în cartierul unde au izbucnit conflictele: 19,1% (în 2011) Doar 42% dintre locuitori acestuia lucrează undeva. Doar 54% dintre locuitori figurează în forța de muncă, …

Citeşte în continuare

Educația – un motiv ridicol pentru amânarea adoptării euro

De câte facultăți ai nevoie ca să intri în zona euro? Cât de educați trebuie să fim, vreau să întreb? Pentru că se pare că trebuie să fim foarte educați, altminteri, așa needucați cum suntem ni se potrivește la perfecție moneda noastră națională, leul. Cine zice asta? Domnul Valentin Lazea de la BNR: „Educația ar trebui să reprezinte piatra de temelie pentru dezvoltarea României, în perspectiva aderării la zona euro, pentru că nu poți adera la euro cu oameni care nu înțeleg ce citesc.” Mărturisesc că nu îmi este clar de ce este nevoie ca oamenii să știe să citească pentru a putea folosi o monedă. Hai, treacă-meargă, m-aș gândi că e bine să știi să citești înainte să mergi la  hipermarket să cumperi cașcaval, că poate cumperi naiba un cașcaval expirat; măcar să te uiți pe etichetă să vezi când expiră, ca să nu te îmbolnăvești. Dar cu banii? La …

Citeşte în continuare