5 April 2020
Home / Murray Rothbard (page 21)

Murray Rothbard

Da’ de ce nu se ieftinește motorina?!

Întocmit pe baza datelor oferite astăzi de Europe Energy Portal. România se situează la mijlocul clasamentului european al prețului carburanților, 14 țări au prețuri mai mici decât se găsesc la noi. 56% din prețul motorinei constă în taxele percepute de stat. Mind-blowing fact, România are în continuare carburanți mai scumpi ca Austria. Se vede faptul că această scumpete se datorează atât prețului mai mare al producătorului, cât și TVA care este mai mare la noi decât la ei. Energy Report ne informează că “De la începutul acestei luni, OMV Petrom, cea mai importantă companie de profil, cu o cotă de piață de aproximativ 40%, a efectuat 10 ieftiniri la benzină, în valoare totală de 55 de bani, și 7 ieftiniri la motorină, în valoare totală de 30 de bani.” Nu-i rău, dar câteodată parcă mai are și Costi Rogozanu dreptate. Portugalia, o țară care produce foarte puțin petrol, are toate …

Citeşte în continuare

Istoria bursei londoneze într-un grafic

De unde se poate lesne observa că în vremurile recente volatilitatea și crizele nu s-au rărit, în ciuda dezvoltării științei economice… din care mulți par să nu înțeleagă nimic. După WW II și abandonarea etalonului-aur se vede chiar o intensificare a momentelor neplăcute. Ultimul eveniment, cu verde, este ecoul crizei din China, de luni.

Citeşte în continuare

Este o așa tragedie că au scăzut investițiile?

Curs de Guvernare arată că rata investițiilor a ajuns la minimul ultimilor 10 ani. Dar eu nu împărtășesc pesimismul care emană din această constatare. Hai să ne uităm mai atent pe cifrele Eurostat (mulțumită articolului citat am putut să observ că Eurostat a revizuit masiv datele pentru România pe care le știam!). Formarea brută de capital fix a ajuns în anul 2014 la 22% din PIB. În Polonia, despre care am mai vorbit într-o analiză comparativă pe această temă, rata investițiilor s-a cifrat la 19,5% din PIB. Media europeană a fost de 19,3% din PIB. Scăderea investițiilor a fost pusă de mulți analiști pe seama reducerii investițiilor publice. Bănuiesc că ați auzit teza: “Guvernul are excedent bugetar fiindcă a tăiat banii de investiții” ș.a.m.d. Dar hai să punem în context european această prăbușire a investițiilor publice, ce vedem? Cu investiții reprezentând 4,3% din PIB România nu este nici prima nici …

Citeşte în continuare

Dacă doriți să revedeti… de câte ori v-am avertizat

În legătură cu China: Cât de mare este boom-ul din China? Comparație cu România (decembrie 2013) Producția mondială de oțel în plin boom, fiindcă orașele-fantomă mănâncă mult (septembrie 2013) China investește 50% din PIB. Cât mai durează până vine criza? (octombrie 2013) În China, o casă din 5 stă goală, dar urcă PIB-ul pân’la cer (iunie 2014) Miracolul chinezesc la amurg – economiștii mainstream confirmă (octombrie 2014) Și dacă China se va face țăndări? (aprilie 2015) China: poate fi oprit crahul bursier prin mijloace comuniste? (iulie 2015) și favoritul meu, Senzații tari la bursa de la Shanghai (iunie 2015): Shanghai Composite a depășit nivelul 5000 în acestă dimineață (la ora la care scriu a coborât). După cum se poate vedea, din iunie 2014 bursa chineză s-a lansat mai ceva ca rachetele de la Cap Canaveral și, între timp, a câștigat 142%. Până la nivelul de 6092 atins în 2007 mai este ceva drum dar, cu actuala …

Citeşte în continuare

Planeta se scufundă puțin și noi creștem cheltuielile publice

Monedele țărilor emergente se devalorizează substanțial, din Turcia până în Brazilia, din Malaiezia până în Mexic. Bursele sunt și ele într-o corecție majoră din cauza bubble-urilor și a temerii că Fed va pune capăt politicii monetare expansioniste. Bursa din Germania a pierdut tot ce a câștigat în acest an, iar cea din China nu se știe unde se va opri. Taiwanul a impus restricții la tranzacționare. Petrolul a ajuns sub 40 de dolari barilul, iar Kazahstanul și-a lăsat moneda să floteze, ceea ce a dus imediat la prăbușirea acesteia. S-ar putea ca prețul mic al petrolului să forțeze și statele arabe să renunțe la regimul de curs fix. Fiindcă altfel sunt în faliment bugetar. Și România? Vorba lui Banderas, din Desperado 2: Viviendo bien (alive and well). En el infierno (in hell). Pentru că guvernul pare că se angajează în aceeași politică iresponsabilă de creștere a cheltuielilor publice, care s-a …

Citeşte în continuare

Cât ar trebui să fie randamentul investițiilor publice?

Există două moduri de a aborda acest subiect. Primul ar fi să recunoaștem că statul nu poate calcula economic și că orice încercare de a pune în balanță costurile și beneficiile investițiilor publice comportă a doză mai mică sau mai mare de ridicol. A doua, poate mai potrivită în discuțiile cu persoanele a căror gândire este încă impregnată de mentalitatea socialistă, este să mergem pe linia deschisă de economiștii mainstream și de unele țări dezvoltate care încearcă să introducă un minim criteriu de raționalitate în cheltuielile publice. Este de bun simț pentru oricine că o investiție trebuie să aducă profit, adică trebuie să aibă un randament pozitiv, mai mare decât costul capitalului – altminteri înseamnă că risipim capitalul acumulat anterior prin sacrificarea consumului. Dacă pornești o afacere exclusiv cu bani împrumutați atunci costul capitalului este rata dobânzii și va trebui să te străduiești ca profitul obținut să fie măcar mai …

Citeşte în continuare

Vreți creșterea salariilor? Cereți scăderea impozitelor!

Ce reprezintă salariul? Vă rog să nu vă gândiți la definiția legală a termenului (“contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă”), pentru că nici salariatul nu gândește în termeni juridici atunci când se așează la masă să mănânce, după o zi de muncă. Interesantă este natura salariului, semnificația lui economică. Salariul reprezintă valoarea producției realizate de angajat. Antreprenorul nu-i poate plăti acestuia mai mulți bani decât suma pe care firma o câștigă datorită serviciilor respectivului angajat. Dar nu-i poate plăti nici mai puțini bani, deoarece dacă productivitatea salariatului este mai ridicată, atunci alt antreprenor se va arăta interesat să-l angajeze. Salariile depind de productivitate. Cu cât suntem mai productivi, adică cu cât suntem mai capabili să realizăm o cantitate mai mare (sau una superioară calitativ) de bunuri și servicii utile societății, cu atât producția pe angajat crește, deci cu atât salariul mediu este mai mare. Nu …

Citeşte în continuare

Mintea de pe urmă a economiștilor și capitalul băncilor

Ups. S-a răzgândit Greenspan: “Dacă în 2008 capitalul băncilor ar fi reprezentat 20 sau chiar 30% din activele acestora (în loc de 10-11% așa cum este acum), atunci seria de falimente nu s-ar fi declanșat niciodată… Principala obiecție împotriva impunerii unui capital minim de 20% sau mai mult este că acesta va afecta profitabilitatea băncii și va diminua creditarea. Dar istoria ne arată contrariul.” John Cochrane comentează aprobator: “În urmă cu cea timp nu puteai să aduci în discuție ideea unei rate a capitalului de 20-30% pentru că erai catalogat drept nebun.” Absolut corect. Pe vremuri băncile erau foarte bine capitalizate și nu erau probleme. La fel de nebuni sunt considerați cei care vor desființarea regimului rezervelor fracționare, adică separarea operațiunilor bancare în două categorii distincte: de depozitare (cu rezerve de 100%) și de economisire/creditare. Și la fel ne spun experții actuali: că ar rezulta un dezastru, nu ar mai …

Citeşte în continuare

Coincidență: salariile medicilor înseamnă 1 punct de TVA!

“Impactul bugetar anual al acestor majorări salariale este în jurul sumei de 1,7 miliarde lei.” (V. Ponta, 18 august) „Deci un punct procentual la TVA ar însemna cam 1,8 miliarde de ron (E. Teodorovici, 23 iunie) “Cred în continuare ca un tehnocrat ce sunt, alături de domnul Teodorovici, că important este să dăm mesajul fundamental pentru economie şi pe zona socială cu 20% TVA, nu 19%.” (V. Ponta 19 august) Asta este, TVA nu mai scade la 19%, îmi pare rău pentru voi pensionarilor, șomerilor, proletarilor, dragi copii și părinți. Scade doar la 20%, fiindcă avem și altceva de făcut în țara asta cu banii voștri. În ceea ce privește supra-acciza la carburanți, taxa pe stâlp, reducerea CAS și celelalte promisiuni de scădere a impozitelor, vorba aceea, vă mai sunăm noi. S-ar putea ca între timp să avem alți clienți creșteri salariale.

Citeşte în continuare

Rata locurilor de muncă vacante crește lent

Numărul și rata locurilor de muncă vacante și-au continuat trendul ascendent început în 2013. Totuși ritmul de creștere este scăzut, mai ales dacă ținem cont de faptul că salariul mediu real a crescut cu 9,5% în ultimul an, un ritm foarte înalt, mai degrabă specific anilor de boom economic. Pare logic să ne închipuim că creșterea salarială se produce ca urmare a creșterii cererii de muncă (oferta nu cunoaște variații semnificative pe termen scurt), astfel încât creșterile de salarii ar trebui însoțite (ba chiar anticipate) de creșterea ratei locurilor de muncă vacante. În ultima perioadă însă creșterea salariului real s-a datorat mai degrabă creșterii salariului minim și reducerii puternice a inflației, și mai puțin unei autentice creșteri a cererii de muncă. Economia își revine totuși lent din criză. Dan Popa arată și faptul că creșterea ratei locurilor de muncă vacante pe fondul menținerii ratei șomajului ilustrează o defecțiune pe piața …

Citeşte în continuare

(P) Jocuri video pentru toate vârstele

Jocurile video sunt o prezență constantă în viața noastră. Fie că vorbim de adulți sau copii, toți beneficiază de momentele de deconectare și relaxare pe care le oferă aceste jocuri. Desigur, mai ales când vine vorba de copii, adulții sunt foarte atenți pentru ca aceștia să nu petreacă prea mult timp în fața calculatorului, a telefonului sau tabletei, lucru perfect normal deoarece, mai ales cei mici, trebuie să învețe să aibă mereu un echilibru în ceea ce fac. Fie că ne jucăm pe consolă, calculator, telefon sau tabletă, cu toții încercăm să găsim jocuri care să ne captiveze atenția, să ne pună la încercare abilitățile și din care să învățăm ceva nou. Studiile arată că joaca pe care noi o considerăm relaxare ne ajută să ne dezvoltăm atenția, capacitatea de a lua rapid decizii și de a trece rapid la o nouă activitate, fără prea mare efort de adaptare,  atunci …

Citeşte în continuare

Salariile medicilor și falimentul tehnocrației luminate

În postura lor de înțelepți imparțiali, preocupați de macrostabilitatea și binele României, tehnocrații care au criticat reducerea taxelor au omis totuși ceva în calculele lor meșteșugite: reacția guvernului în fața acestei opoziții. Nici președintele României, nici Școala de la BNR, nici restul politicienilor nu au văzut că, dacă dau șah guvernului în legătură cu Codul fiscal, acesta va face mat economia prin creșterea cheltuielilor publice. Abia acum disperarea care a împins guvernul să reducă TVA se traduce în populism deșănțat! Lipsa de viziune politică a tehnocraților este tragicomică. În cazul în care ei chiar au crezut că reducerea taxelor tinde să stimuleze prea mult consumul și să supraîncălzească economia (ceea ce este fals), ei bine, acum au ocazia să-și vadă temerile îndeplinite tocmai din cauza propriilor acțiuni. Care este eroarea strategică majoră pe care au comis-o? Aceea de a crede (sau nu) și de a perpetua în rândul opiniei publice …

Citeşte în continuare

Bravo medicilor, încă un eșec pentru România!

Revoluția de pe Facebook a medicilor s-a încheiat apoteotic, cu încă un eșec de țară. Lipsit de consistență, protestul lor a fost ușor de capturat de către politicienii populiști, astfel încât: guvernul a supralicitat – arătând (hi hi!)că medicii sunt în cel mai bun caz uituci, în cel mai rău caz egoiști – și va mări cu 25% salariile tuturor angajaților din sistemul de sănătate; măsura luată deschide cutia Pandorei, iar acum și alte categorii de bugetari vor cere beneficii similare; această reacție politică va da apă la moară specialiștilor care susțin că scăderea de taxe nu poate avea loc fiindcă, “uite, v-am spus noi că guvernul nu este serios”. Probabil, chiar în timp ce scriu aceste rânduri “spațiul fiscal” care se micșora cu repeziciune zilele trecute a ajuns la zero. Astfel, scăderea fiscalității este compromisă; chiar dacă se va adopta codul fiscal, măsurile bugetare se bat cap în cap și …

Citeşte în continuare

Fulminantul palmares al tehnocraților japonezi

Japonia e condusă de niște tehnocrați adevărați. Adică buni de tot, cum să vă spun, “Școala de la BNR” pălește pe lângă ei. Și acești tehnocrați încearcă să crească economia, de multă vreme tot încearcă, nu are sens să vă încarc memoria cu date exacte, se pierde în negura timpurilor de când tot încearcă ei să stimuleze economia. Și vă dați seama, japonezii sunt japonezi, nu ca românii, au ei niște modele de estimat PIB potențial și de analizat efectele diverselor măsuri de stă mâța în coadă. Sunt super-macrostabilizați, nu-i vorbă. Din păcate însă, cred că ceasul rău sau ghinionul de neșansă face ca această elită națională să poată doar atât: economia Japoniei tocmai ce-a scăzut în trimestrul II.

Citeşte în continuare

Scăderea taxelor va duce la o criză similară cu cea din 2009? Nici vorbă!

Sunt uimit de insistența cu care unii economiști critică reducerile de taxe din Codul fiscal afirmând că ele vor dezechilibra bugetul și vor împinge România în genul de criză din care abia am ieșit. Ultimul exemplu, Dan Pascariu în Contributors: Că reducerile de impozite ar putea diminua veniturile statului, mai ales pe termen scurt, aceasta este o temere întemeiată. Tocmai din acest motiv am cerut cu insistență – spre deosebire de criticii guvernului Ponta – ca cheltuielile publice să fie raționalizate. Dar ideea că reducerile de taxe, chiar și prin creșterea deficitului bugetar, ar supraîncălzi economia și, în cele din urmă, ar provoca o criză similară cu cea din 2009 este o cu totul altă mâncare de pește. Este o idee greșită. Este trist că acești economiști fie nu au înțeles cauzele crizei din 2009, fie ei trișează încercând să sperie publicul pentru a-și atinge țelul: blocarea relaxării fiscale. Așa …

Citeşte în continuare