4 December 2020
Home / Murray Rothbard (page 20)

Murray Rothbard

Cât e de fapt creșterea economică în China?

China. Această mare economie, cu mare industrie, cu mare bursă. Miracolul chinezesc. Etc. etc. Statistici cu producția la hectar. Investitori care se înghesuie să cumpere acțiuni imediat ce partidul raportează depășirea planului sau o altă veste bună – asta înseamnă să fii “omul nou”, spălat pe creier, gata să se arunce cu voioșie în orice schemă piramidală i-o indică guvernul. Fiindcă da, o bursă care crește doar fiindcă mereu alți și alți cetățeni intră în sistem ca să cumpere, nu este altceva decât o schemă piramidală. Iar pupatul pe portofel se întâmplă pe față. Clădirile și orașele fantomă nu mai impresionează pe nimeni. Dar v-ați pus vreodată întrebarea – cum se face că China raportează evoluția PIB cu o lună înaintea altor țări? De exemplu, ultima statistică a PIB, pe trimestrul 2, a fost publicată pe 14 iulie, în vreme ce INS a prezentat “estimarea semnal” abia pe 14 august. Și …

Citeşte în continuare

De ce contribuie întreprinderile mai puțin decât salariații la buget: contra Adrian Vasilescu

Din impozitul pe profit statul a adunat anul trecut 12,2 mld. lei, adică 5,7% din totalul veniturilor bugetare. Din impozitul pe salarii și pe venit statul a colectat practic dublu, adică 11,1% din totalul veniturilor bugetare. Pe primele 7 luni din acest an dinamica încasărilor și importanța relativă a celor două impozite este foarte asemănătoare cu cea de anul trecut. Adrian Vasilescu apreciază că acest fapt se datorează lipsei de rentabilitate a companiilor românești: “De aici pornesc multe dintre necazurile economiei noastre: de la prea puţin însemnata contribuţie a impozitului pe profit la veniturile bugetare. Companiile româneşti cheltuiesc mult, consumă mult, în acelaşi timp cifrele de afaceri sunt mici, din această combinaţie neputând rezulta altceva decât o valoare adăugată prea mică pentru nevoile atât de mari ale ţării… Economia nu-i capabilă, încă, să alimenteze bugetul la nivelul nevoilor. Fiindcă, la noi, cele mai multe companii se menţin pe linia de …

Citeşte în continuare

Elveția: cea mai accelerată deflație din istorie?

Văd pe Twitter graficul de mai jos, care arată o scădere destul de accentuată a prețurilor de producător: Verific la Oficiul Federal de Statistică, care prezintă date din 1963 până în prezent. Realizez repede graficul in Excel și se pare că, într-adevăr, scăderea prețurilor nu a mai cunoscut un ritm atât de accentuat, deși au mai fost perioade de ieftiniri. În ciuda acestei scăderi de prețuri și a aprecierii francului, PIB-ul este previzionat să crească totuși, cu 0,8% în acest an. Este remarcabil cum economia Elveției îndură vicisitudinile unei economii mondiale afectate de devalorizări în lanț, dobânzi manipulate artificial și crize peste crize.      

Citeşte în continuare

Jeremy Corbyn, neoliberalismul și varza de Bruxelles

Dovada că clasa politică din Europa nu dă semne de revenire, din contră, și că socialiștii spun lucruri trăsnite: Club neoliberal?! Așa ceva… Să-i spună cineva lui Corbyn de Regulamentul CE 1591/87 din 5 iunie 1987 privind standardele de calitate la varză, țelină, spanac și prune, care are 14 pagini și 27 000 de caractere (fără spații, în engleză) și care completează alte regulamente ale Comisiei Europene privind comerțul cu aceste produse.   Curat neoliberalism, coane Corbyn! Cum le zici matale, mai rar. Dacă cea mai birocratică instituție din lume, UE, este neoliberală, atunci înseamnă că bunica era tramvai, iar Marx primul om care a ajuns pe lună.

Citeşte în continuare

Judecător vs. medic vs. profesor: e normal așa?

Conform Legii salarizării bugetarilor, salariul unui procuror stagiar va fi de 7272 lei, în vreme ce un medic rezident va câștiga pentru început 5636 lei, iar un preparator universitar 1971 lei. După mulți ani și parcurgerea treptelor ierarhice: procurorul sau judecătorul cu rang de judecătorie va ajunge după 20 de ani vechime să câștige 14301 lei; medicul primar  va ajunge la 14195 lei, dar atenție! – doar în specializarea anatomie patologică; altminteri mult mai puțin; relevant este poate salariul unui manager de spital: 9905 lei; profesorul universitar poate ajunge, după 40 de ani vechime, la maxim 7868 lei. Sau dacă preferați: un grefier debutant va câștiga aproape cât un preparator universitar; la fel un referent debutant la Registrul Comerțului; un expert criminalist gradul IV (cel mai mic) va câștiga la debut mai mult decât un conferențiar universitar; un judecător sau procuror stagiar va câștiga cât un profesor universitar cu vechime …

Citeşte în continuare

Deflația a continuat în august

Alimentele s-au ieftinit pentru a treia lună consecutiv, în ciuda anului agricol nu foarte bun, ceea ce arată stocuri suficiente pe piață – de efectul TVA care a scăzut la 1 iunie nu mai poate fi vorba acum. Creșterea puterii de cumpărare trebuie pusă în contextul creșterii salariilor, atât a creșterii deja efectuate cât și a celor preconizate în domeniul bugetar. De asemenea, este foarte interesant de văzut cum se va modifica acest grafic ca urmare a scăderii  TVA de la 1 ianuarie.

Citeşte în continuare

Câtă prostie și câtă hoție este în omul politic

“Când vezi că DNA operează arestări în stânga și în dreapta, cât de prost poți să fii ca să nu te oprești din furat?” Cam așa se întreabă orice om normal. Și totuși “aleșii poporului” sau funcționarii corupți nu se opresc. Sunt ei oare chiar atât de proști? Iulian Enache, pe Facebook: “Hai să mai risipim un mister. De ce, oh, de ce, se întreabă toată lumea pe Facebook, să iei şpagă ştiind ce se întâmplă la DNA zilele astea? Vă puneţi întrebarea asta pentru că vă gândiţi la şpagă cu naivitatea unui copil care, dacă nu-l vede nimeni, fură o pară din copac. Aici nu e vorba despre asta. Ia şpagă pentru că asta a decis acum foarte mult timp că va face. Nu e o mreajă a unui context viclean în care a picat bietul om. Bietul om e un interlop care a decis asta. Ştiu, ştiu, aici …

Citeşte în continuare

Prostia fiscală păgubește națiunea: scurt calcul contrafactual

România înregistrează cel mai mare decalaj din Europa între TVA pe care ar trebui să o colecteze teoretic și TVA pe care o adună practic: 41% din TVA nu ajunge la buget (sursa). Această diferență, care se mai cheamă și evaziune, se înregistrează din două motive: povara fiscală mare, absurdă pentru o economie în dezvoltare, și corupția administrației publice. Nu este prima dată când spun că România are un sistem fiscal barbar, foarte împovărător și ineficient – ceea ce înseamnă că guvernului îi trebuie foarte multe taxe pentru a aduna ceva bani la buget, ceea ce înseamnă mai departe că (paradoxal!) relaxarea fiscală nu este doar binevenită, ci și relativ ușor de făcut prin prisma impactului bugetar. Fiindcă dacă oricum statul nu poate să colecteze taxele, atunci nu pierde mare brânză dacă le scade! Rețeta schimbării sistemului constă în ducerea a două politici, SIMULTAN: reducerea masivă a fiscalității și îmbunătățirea …

Citeşte în continuare

La tăierea TVA, românii au mâncat cât de Crăciun

Tăierea capului diavolului TVA a propulsat comerțul cu alimente, băuturi și tutun la cote specifice Nașterii Domnului și sărbătorilor de iarnă. Așa arată indicele volumului comerțului, neajustat sezonier. Deci este real, scăderea TVA va duce la obezitate, iată încă un motiv pentru care relaxarea fiscală nu este bună, vă rugăm să o respingeți! P.S. așa arată și cifrele ajustate sezonier:  

Citeşte în continuare

Investițiile în economie, în ușoară revenire

În ciuda hărmălaiei despre reducerea cheltuielilor de investiții ale statului – care reprezintă o falsă problemă – INS ne spune astăzi că investițiile nete în economie s-au cifrat în primul semestru la 26,8 miliarde lei, o creștere de peste 7% față de perioada similară din 2014. Trendul general indică o oarecare stabilitate, în termeni reali investițiile nefiind prea departe de suma înregistrată în 2007 – totuși un an de boom economic, în care se spărgeau bani la greu. Nu înțeleg de unde atâta pesimism și vociferări (“Vai, scad investițiile, se scufunda planeta!”), îndemnuri adresate guvernului pentru creșterea investițiilor publice și așa mai departe. Cred că România are încă, în mare, investiții peste nivelul pe care îl poate gestiona eficient. Sigur, ar fi fabulos să avem investiții duble (ca să avem și noi o creștere economică de 6-7%, normală pentru o țară ca România), dar în condiții de competiție, de inovare, …

Citeşte în continuare

Când este un antreprenor bun să conducă statul?

Casey Mulligan (University of Chicago) zice că oamenii de afaceri nu sunt foarte potriviți să conducă o țară – apropo-ul la ascensiunea fulminantă alui Trump este cât se poate de transparent. Nu sunt neapărat de acord cu ce spune el, dar cea mai mare parte a articolului este de pus în ramă: “În mediul lor obișnuit, oamenii de afaceri interacționează cu investitori,clienți și angajați pentru a crea valoare. Fiecare din aceste relații este voluntară, însemnând că investitorul nu este forțat să aducă bani, clientul nu este forțat să cumpere produsele fabricate de firmă, angajatul nu este forțat să muncească mai mult decât ar face-o dacă ar alege alt job. Finanțarea guvernului este însă unică, prin faptul că guvernul poate – și în principal chiar asta face – să-i oblige pe oameni să-i dea resurse. În consecință, cei asupra cărora planează riscul impozitării sau al confiscării își schimbă comportamentul pentru a-și …

Citeşte în continuare

Dilema prizonierului sau războiul monetar global

Criza din 2008 a reprezentat un test acid pentru capacitatea statelor de a-și recunoaște erorile, de a lăsa piața să se ajusteze și de a întreprinde reformele structurale necesare. Ți-ai găsit! Fiecare a încercat să tragă spuza pe turta lui. “Tipăresc bani americanii? Lasă, că tipărim și noi atunci, ce, suntem mai prejos ca ei?!” Și tot așa, Europa a decis să tipărească bani. Până când China a decis că e cazul să lase yuan-ul să se devalorizeze cu 3%. Ceea ce a produs frisoane în toată lumea. Brazilia își devalorizează real-ul în timp real, SUA se mai gândește dacă ridică dobânzile ș.a.m.d. Toata lumea este preocupată să facă inflație, exact ca în anii ’70. Problema este că această manieră de a aborda lucrurile nu salvează pe nimeni, din contră, afundă pe toată lumea mai rău în datorii. Așa e când fiecare încearcă să se salveze pe spinarea altuia – …

Citeşte în continuare

Să scumpești motorina, asta înseamnă să fii stat mafiot

Circulă pe Facebook următoarea poză (textul cu rosu e adăugat de mine):   Hai să vedem cine este mafiotul. În primul rând, dezinformăm lumea dacă spunem că prețul petrolului era 140 de dolari barilul în 2008. Prețul s-a prăbușit efectiv pe parcursul acelui an, din cauza crizei economice. Coincidență! – prețul barilului a ajuns la sfârșitul lui 2008 practic egal cu cel de astăzi:   În decembrie 2008 prețul motorinei era 3,2 lei (sursa), ultima dată am alimentat cu 5,2 lei . Consumatorul scoate din buzunar 2 lei în plus pentru fiecare litru de carburant pe care îl cumpără? Unde se duc banii? Scurt, din prima, este vorba de taxe, de accize mai precis (mulțumesc Energy Report pentru datele furnizate): În iulie 2008, acciza la motorină era 283,92 euro/1000 l, adică 1022 lei/1000 l, adică 1216 lei /1000 l cu TVA aferent; În 2015, acciza la motorină este 1.897 lei/1000 l, adică …

Citeşte în continuare

Libera imigrație, aproape o asimilare forțată?

Liberalul este umanist. Își dorește ca instituțiile sociale să permită dezvoltarea și afirmarea individului, înțelegând că doar prin respectarea proprietății private se creează condiții propice pentru o civilizație înfloritoare și pentru creșterea prosperității generale. De aceea liberalul promovează toleranța și comerțul neîngrădit, opunându-se cenzurii și oricăror forme de asuprire și exploatare. Din această perspectivă, dreptul la liberă migrație pare de la sine înțeles. Apreciem libera migrație deoarece, cumva, o opunem lagărului și politicilor totalitare. Dar oare chiar așa stau lucrurile sau mai încap nuanțe, elemente de care trebuie să ținem cont pentru a emite o judecată rezonabilă pe problema imigrației contemporane? Concret, aprobăm politica UE în domeniul imigrației sau simpatizăm mai degrabă cu reacția Ungariei care a ridicat un gard împotriva imigranților? Observația fundamentală care, cred, merită făcută, este aceea că există o diferență între libertatea comerțului și libertatea de mișcare a oamenilor: diferența constă în aceea că oamenii poartă …

Citeşte în continuare

Excedentul bugetar la cota istorică pe primele 7 luni

Trendul execuției bugetare se menține și după scăderea TVA la alimente. Conform datelor ministerului de finanțe, în luna iulie a acestui an s-a colectat ceva mai mult TVA decât în luna iulie 2014, deși 28% din coșul de consum a fost taxat doar cu 9%, în loc de 24%. Excedentul bugetar a ajuns la 1,06% din PIB. Atât pe parcursul anului trecut, cât mai ales în 2015, cauza principală a îmbunătățirii soldului bugetar este creșterea veniturilor statului, nu reducerea cheltuielilor. Deși probabil cauzele sunt diferite: în 2014 aceste venituri au fost realizate pe seama majorării poverii fiscale, în 2015 din cauza înăspririi controalelor. Una peste alta, pe primele 7 luni din 2015 cheltuielile publice au crescut cu aproape 3%, dar veniturile au sporit cu aproape 10%. Pe acest fundal, dacă nu vrem să menținem statul populist-asistențial-falimentar – mărind salariile bugetarilor, alocațiile – reducerea impozitelor este absolut necesară. Dacă societatea civilă …

Citeşte în continuare