5 April 2020
Home / Murray Rothbard (page 19)

Murray Rothbard

De la terenuri de fotbal la autostrăzi. Inutilele dileme tip “oul sau găina”

Un primar construiește un teren de fotbal. Acesta nu este de folos nici pasionaților de fotbal (în zonă nu există echipă de fotbal), nici elevilor (orele de sport nu se desfășoară acolo), nimănui. Pur și simplu nimeni nu intră pe terenul construit aiurea de primărie, care nu corespunde nici unei nevoi locale… cu excepția probabil a nevoii unora de a captura ceva bani de la buget. Și, pentru a adăuga sare pe rană, primăria a mai demarat construcția unui teren asemănător, cu gazon și nocturnă. Motivul invocat de primar: comuna nu are echipă de fotbal, dar este nevoie mai întâi de teren ca să ai echipă de fotbal. Argumentul reprezintă o sfidare a inteligenței oricărui cititor, dar primarul știe el ce știe. A mai auzit el pe undeva argumentul ăsta modern, cum că dacă nu ai infrastructură, atunci nu poți să derulezi vreo activitate specifică. Întâi e oul; pe urmă …

Citeşte în continuare

De ce deține BNR atât de multe rezerve valutare?

Azi vă propun să lăsăm deoparte chestiunile banale dezbătute zilnic, de genul “Cum am ajuns să risipim o căruță de bani pe autostrăzi”, unde răspunsul este la fel de simplu – “Fiindcă politicienii sunt niște populiști corupți” – și să ne întoarcem la un subiect mai greu, unde puțină lume se dă expertă. Am parcurs prezentarea guvernatorului BNR oferită ambasadorilor țărilor UE și, dincolo de eterna nelămurire “De ce nu intrăm în zona euro dacă îndeplinim toate criteriile și economia este atât de solidă?”, mi-a revenit în minte problema rezervelor valutare. În visteria BNR se află 32,5 mld. euro, cu aur cu tot. Rezerva este atât de mare încât la actualul curs de schimb ar putea asigura convertirea în euro a întregii mase monetare M1 – adică a tuturor banilor cash pe care populația și firmele îi au în buzunare/casierii plus toate conturile curente din bănci. M1 se cifra în …

Citeşte în continuare

Averea românilor, egală cu cea de acum un deceniu

Cam așa a evoluat averea românilor, conform BNR. Dacă ajustăm cu rata inflației valorile nominale, vedem că revenirea din ultimii ani este mai mult pe hârtie. Practic, românii au cam aceeași avere pe care o aveau în anul 2005. Motivul? Din 2008 încoace dinamica avuției a fost în fiecare an surclasată de dinamica inflației. Noroc cu deflația din acest an, următoarele date o să arate probabil mai bine. La cum arată compoziția averii, cu activele financiare crescând în importantă, am fi avut probabil o avere mai mare dacă BNR nu ar fi scăzut atât de mult rata dobânzii, nu credeți?    

Citeşte în continuare

Cât este salariul median în România? Ca să știm cât de absurd este salariul minim

Că salariul minim se află la cote foarte înalte în România și că acest lucru afectează negativ costurile de producție și perspectivele de angajare ale persoanelor fără calificări superioare, v-am tot povestit în ultimii ani: Creșterea salariului minim înseamnă creșterea impozitării Fascismul economic continuă. Salariul minim crește la 1050 de lei Cine plătește pentru “salariul minim”? Este salariul minim doar o formă de inginerie socială? Replică la Victoria Stoiciu. În această dimineață am descoperit acest grafic, care confirmă afirmația de mai sus, prin intermediul unei comparații internaționale. Din păcate nu am putut accesa sursa astfel încât să văd care este anul aferent datelor statistice. Ultimele date publicate de Eurostat se referă la anul 2010, când raportul dintre salariul minim și cel median era de 42%. Pe Curs de guvernare am găsit că în 2011 acest raport a fost de aproape 48%. Dar de atunci încoace nu am mai găsit informații …

Citeşte în continuare

Rata participării femeilor, mai mare în Japonia decât în SUA

Asta este cu adevărat interesant. Și nu are legătură cu îmbătrânirea populației din SUA, fiindcă în Japonia lucrurile nu stau mai bine. Și nu are legătură cu flexibilitatea pieței muncii, fiindcă sistemul de angajare este mai rigid în Japonia (unde femeile trebuie să opteze practic între căsnicie și job) decât în SUA. Și nu are legătură cu evoluția PIB, pentru că creșterea economică din SUA este mai solidă decât cea din Japonia. Îmi scapă ceva…  

Citeşte în continuare

Excedent bugetar consistent la 8 luni

Excedentul bugetar rezistă, per ansamblu din creșterea veniturilor bugetare (+ 9,7%) mai mult decât din cauza dinamicii cheltuielilor (+ 3,8%). Încasările din TVA sunt cu 15% mai mari decât anul trecut, păstrându-și ritmul de creștere dinaintea scăderii TVA la alimente. Încasările din impozitul pe profit și cele din impozitul pe salarii evoluează la fel ca în prima parte a anului.

Citeşte în continuare

Dieselizarea Europei și recolta perversă a intervenționismului

Când am ajuns la New York am înțeles exact – am respirat, s-ar putea spune – diferența dintre benzină și motorină. Imaginați-vă un un oraș cu blocuri uriașe, de 10 ori mai înalte decât clădirile din centrul Bucureștiului, cu străzi care par mai degrabă șanțuri înguste și adânci săpate într-o mare de zgârie-nori, de te întrebi dacă vei apuca cumva să vezi soarele. Un oraș în care aprovizionarea la McDonald’s se face cu tirul. Cu ambuteiaje la fel de supărătoare ca cele din București, doar că acolo nu vezi cozi de mașini compacte, ci legiuni de Mercedesuri clasa S și SUV-uri extra-large. Și – acum devine interesant – un oraș în care aerul dimineții mi s-a părut incomparabil mai curat ca cel inhalat în București. Sună a aroganță maximă, dar trebuie să mergi la New York ca să înțelegi diferența dintre benzină și motorină. Și efectele socialismului-corporatist imbecil din Europa. …

Citeşte în continuare

Este șeful Volkswagen un erou?

În cartea sa În apărarea indezirabililor Walter Block duce o pledoarie remarcabilă în favoarea unei vaste categorii de agenți economici care sunt inculpați de societate pentru vina de a încălca legile. Printre ei se numără: prostituata, peștele, traficantul de droguri, șantajistul, șoferul de taxi pirat, speculantul, cămătarul, spărgătorul de grevă, patronul care angajează minori și alții. Murray Rothbard explică de ce: căutând să-şi maximizeze profiturile şi să-şi minimizeze pierderile, oamenii de afaceri sunt împinşi să satisfacă cererile consumatorilor în cel mai eficient mod. Economiştii au arătat de multă vreme aceste lucruri la modul abstract… Dar cercetările economiştilor s-au rezumat, cu o sobră pedanterie, la ramurile „respectabile”: la activităţi cum sunt agricultura, gazele naturale, locuinţele, liniile aeriene şi aşa mai departe. Până la această carte, nici un economist nu a avut curajul profesorului Walter Block de a aborda frontal statutul moral şi economic al zecilor de profesii şi ocupaţii acuzate, dispreţuite …

Citeşte în continuare

Bondurile Cehiei, la același randament cu cele ale Germaniei

Trăim într-o lume nebună, nebună, nebună. CDS-ul Chinei a ajuns egal cu cel al Italiei. Iar costul cu care se poate împrumuta Cehia este practic egal cu costul împrumuturilor pentru Germania. Anestezia provocată de injecțiile monetare face ravagii în mare parte din lume și tuturor bancherilor centrali le este frică să renunțe la tiparniță, pentru că odată terminată anestezia se poate trezi… Godzilla. Vă repet: aveți grijă cât de mult vă împrumutați.

Citeşte în continuare

Cât timp ar trăi în România imigrantii, cu banii de la UE?

Potrivit unei hotărâri de guvern costurile anuale cu un solicitant de azil sunt următoarele: 4967 cheltuieli de hrană și îmbrăcăminte; 1500 lei alocație de hrană suplimentară; 5875 lei costuri de cazare (dintre care chirie 450 lei/lună x 10 luni). În total statul român plănuiește să aloce anual suma de 12342 lei pentru traiul unui solicitant de azil. Care în euro înseamnă 2743. UE va oferi României 6000 de euro pentru fiecare imigrant staționat. Ceea ce înseamnă că traiul unui imigrant ar putea fi asigurat timp de 2 ani și 2 luni. Vă propun însă să analizăm un scenariu alternativ, să ne imaginăm că acești bani ar fi ar fi alocați direct, cash, imigranților și să ne raportăm la venitul mediu înregistrat în România. Conform INS, în 2014 venitul mediu lunar pe familie a fost de 2500 lei. Venitul mediu pe individ a fost de 938 lei. Suma de 6000 de euro, …

Citeşte în continuare

Porcul de “capitalist”

Matei Păun a adus în discuție cazul unui antreprenor american care a devenit proprietar pe un medicament împotriva malariei și a diverselor infecții, Daraprim. Antreprenorul a mărit prețul medicamentului de 55 de ori, de la 13,5 dolari la – țineți-vă bine! – 750 dolari, ceea ce duce practic costul medicamentației pentru pacienții care îl folosesc la sute de mii de dolari anual. Evident, acțiunea sa a fost urmată de proteste sociale. Matei Păun consideră că acesta este un caz în care “piața liberă” își face de cap și că, evident un asemenea comportament abuziv în afaceri ar trebui împiedicat prin lege. Florin Cîțu a pus problema în context: Când afirmă “Unii spun chiar că nu poți să ai piețe libere fără moralitate” cred că se referă la mine, deoarece am scris acest comentariu în discuția de pe Facebook. Îmi voi apăra poziția, dar până una-alta observația lui Florin Cîțu este …

Citeşte în continuare

Cât merita Dinescu?

  Stelian Tanase: “Dinescu merita 10.000 de euro.” La asta se reduce decizia statului, a unui politician sau a unui funcționar numit politic. La părerea lui, la discreția lui, la interesul lui. Așa stau lucrurile și în cazul construcției de autostrăzi și în cazul stabilirii listei de medicamente compensate și în cazul primirii de refugiați. Nici să vrea, birocratul nu poate lua o decizie rațională deoarece este lipsit de mijlocul de a o face. El nu poate să calculeze “câți bani face Dinescu”. Adevărul este că doar pe piața liberă putem afla “cât merită Dinescu”. Câtă vreme TVR este susținută din bani publici, care ni se i-au forțat din buzunare și sunt deșertați în bugetul televiziunii, atunci Dinescu va merita oricât zice directorul instituției. Exact așa s-a întâmplat și cu Moise Guran… care nu a meritat! Adăugați la imposibilitatea calculului economic în domeniul public faptul că, de regulă, cei care …

Citeşte în continuare

Indicele inovației 2015: ce separă România de Germania?

Conform Global Innovation Index 2015, România ocupă locul 54 în clasamentul mondial, iar Germania locul 12. România este situată cel mai prost dintre țările ex-comuniste: Cehia ocupă locul 24 în lume, Ungaria este pe locul 35, Bulgaria este pe 39, Polonia pe 46. Până și Belarus (locul 53) este înaintea noastră. Ierarhia este stabilită în urma evaluării mai multor aspecte, grupate în 7 seturi de indicatori care se referă la calitatea instituțiilor, capitalului uman, infrastructurii, complexității pieței, structurii afacerilor, producției de tehnologie și producției creative. Primii cinci indicatori sunt considerați “de input”, iar ultimii doi “de output”. Prin împărțirea indicatorilor de output la indicatorii de input se obține rata eficienței inovației, adică randamentul cu care inputul este transformat în output. România este printre ultimele țări din blocul fost-comunist, inclusiv la eficiența inovației (Moldova stă în schimb, foarte bine!). Ocupăm poziția 58 în clasament, în vreme ce Cehia este pe locul …

Citeşte în continuare

Vreți armonie între confesiuni? Opriți amestecul statului în religie!

Este zguduitor să vezi cum intervenția statului creează discordie între oameni, oriunde se produce. Dar este firesc, pentru că, prin natura sa, statul folosește banii unora pentru a oferi un privilegiu altora. Exemplele curg cu nemiluita: bunăstarea cetățenilor simpli a fost jertfită pe altarul preaplinului funcționarilor parlamentari și al diplomaților, atunci când acciza la carburanți a fost menținută, dar au fost introduse pensiile speciale; mai trebuie să menționez salariul minim este crescut an de an, pentru a arăta bunăvoința guvernului față de clasa muncitoare, chit că rata șomajului în rândul tinerilor continuă să crească; suntem împiedicați să ne educăm copiii acasă sau să ne construim infrastructura de care avem nevoie, doar fiindcă statul le asigură sindicaliștilor din învățământ, respectiv constructorilor de drumuri și poduri, privilegiul de a fi clientela sa politică; cursul de schimb al leului nu este lăsat liber, deoarece s-ar putea supăra exportatorii sau bancherii, așa că merită …

Citeşte în continuare

Șoc! Economia României nu poate totuși întrece Nigeria!

O știre senzațională pe Digi 24: “FMI: România are potențialul de a deveni o economie europeană de top.” Hotnews preia știrea pe prima pagină în această dimineață: Yap. România poate întrece Cehia, Grecia sau Portugalia. Păcat că nu poate întrece Nigeria. Nu știu exact de ce domnul Tolosa își pierde timpul livrând asemenea informații, dar este chiar enervant că presa (serioasă) face din asta o știre. Fraților, ce importanță are că PIB-ul României îl va întrece pe cel al Cehiei, o țară mult mai mică? Ce importanță are că îl va întrece pe cel al Greciei, o țară distrusă prin politicile girate de FMI, așa cum nu s-a mai întâmplat pe timp de pace – de asemenea cu o populație mică dar mai înstărită decât România? Chiar vreți să ne măsurăm în PIB sau în PIB/locuitor?    

Citeşte în continuare