28 October 2020
Home / Murray Rothbard (page 170)

Murray Rothbard

Apologia hoţilor români

Azi am participat la conferinţa Asociaţiei Române pentru Politică Externă – “România în faţa provocărilor economice şi de securitate din Europa şi din lume“. Unul dintre speakeri, Bogdan Chiriac, a avut o intervenţie care poate fi rezumată cam aşa: de ce ponegrim noi afaceriştii români, gen Cocoş, Umbrărescu etc. şi nu amintim deloc de afaceriştii străini gen Bechtel? De ce lovim în Popoviciu când Mittal a cumpărat Galaţiul pe câţiva gologani? După care argumentul continuă: în toate statele civilizate, funcţionarii guvernamentali promovează interesele corporaţiilor naţionale. Diplomatul american se simte onorat/obligat să avanseze interesele unei companii americane pentru că… o face pentru contribuabilul american. Dar statul român când o să facă acelaşi lucru pentru companiile româneşti? Când o să vorbim de bine afaceriştii români? Mărturisesc că apreciez de multe ori comentariile domnului Chiriac, dar de data asta… Ce vrea sa spună? Că dacă tot ne-a furat Bechtel, atunci să mai stăm …

Citeşte în continuare

“Idei în Dialog” despre criză

Numărul curent din Idei în Dialog conţine un supliment intitulat “Criza mondială. Explicaţii liberale”. Printre articolele incluse se afla si materialul pe care l-am postat pe acest site la pagina “Criza economică”. Desigur, revista trebuie citită mai ales pentru părerilor unor liberali pentru care am un respect deosebit.

Citeşte în continuare

Boom-ul reglementărilor duce la criză

Dintr-un articol interesant aflu evoluţia cheltuielilor agenţiilor de reglementare din SUA, pe domenii. Am pus datele în Excel şi a ieşit graficul de mai jos. Partea proastă cu boom-ul ăsta al cheltuielilor cu reglementarea este că nu dă înapoi niciodată. Ceea ce nu înseamnă cu nu este urmat de criză.

Citeşte în continuare

Vanghelie ne-a arătat ce poate socialismul

De 1 mai ne-am luat raţia de mici. În mod inegal. Paranghelia organizată de Vanghelie a atras cu succes calicimea Bucureştiului în Parcul Izvor. Nu-mi fac probleme că Vanghelie atrage multe voturi cu pomeni de-astea. Calicimea uită repede şi, data viitoare o să ceară mai mult. Calicimea nu este doara fomistă, ci şi şmecheră, hoaţă… exact ca primarul care este. Cum nu-i mai dai pomană cum pune ştampila pe alt partid. Cred, de fapt, că pomana cu mici şi bere de 1 mai este organizată mai mult de nevoie decât de voie. Ca atare, nu e chiar o pomană, ci o datorie. Dar paranghelia a avut un rol util şi din alt motiv. Ne-a arătat valoarea socialismului, acolo unde este. Bătălia pe raţia de mici nu s-a declanşat din cauza calicimii, ci invers, calicimea s-a adunat acolo din cauza accesului liber la mici şi bere. Aşa a apărut raţia şi, …

Citeşte în continuare

Despre vânzarea şi cumpărarea de copii, din nou

Încercând să aprofundez subiectul abordat într-un articol precedent, am descoperit că există o literatură importantă despre dereglementarea adopţiilor şi piaţa copiilor. Practic, s-a scris atât de mult încât a trebuit să-mi iau adio de la ideea că aş mai putea adăuga ceva original pe această temă. Mai jos ofer câteva linkuri importante (lucrări apărute în publicaţii recunoscute de comunitatea ştiinţifică) pentru cei doritori să se documenteze. Pentru cei care au luat în derâdere articolul meu anterior, postat mai jos, e o temă suplimentară de reflecţie. Promit să revin curând cu un material mai amplu sau poate chiar cu o nouă pagină pe acest blog, dedicată exclusiv liberalizării tranzacţiilor cu copii. Elisabeth M. Landes and Richard A. Posner, The Economics of the Baby Shortage, Journal of Legal Studies 7(2), 1978 Asta e o lucrare fundamentală, scrisă de unul dintre cei mai mari magistraţi ai SUA. Lawrence Alexander, Lyla O’Driscoll, Stork Markets: …

Citeşte în continuare

Domnul Gheţea vrea să ascundă gunoiul sub preş

De la o vreme bancherii militează pentru limitarea dreptului creditorului de a cere falimentul unui datornic. Nu se poate domne’, aşa una-două să ceri insolvenţa cuiva care îţi datorează ceva doar pentru simplul fapt că tu vrei să îţi recuperezi banii. Chiar aşa, oricine are de încasat 1 leu poate cere recuperarea datoriei pe cale judiciară? Pe ce lume trăim? Ia să terminăm cu răutăcismele astea şi să modificăm legislaţia pentru ca numai creditorii serioşi nene, ăia cu sume mari de recuperat, ca noi bancherii, să poată avea acest drept! Domnul Gheţea vrea să înlocuiască dreptul cu legea bunului plac pe motiv că dacă oricine îşi poate exercita dreptul de a cere insolvenţa debitorilor, atunci băncile sunt în găleată, pentru că trebuie să treacă propriile credite acordate respectivilor debitori de la categoria “ţuţ” la categoria “naşpa” şi să constituie provizioane adecvate. Ceea ce le rupe din profit. Oare chiar nu …

Citeşte în continuare

Gripa porcină – provocare pentru politica monetară?

Dincolo de faptul că gripa porcină a ajuns o tragedie umană şi, ca atare ea nu poate reprezenta decât motiv de supărare, ea a picat exact la ţanc. De când astfel de molime au ajuns motiv de preocupare pentru politicienii monedei, nu a fost ratat niciun motiv pentru a face un pic de inflaţie spre binele umanităţii. În anii 1997-1998, Greenspan a decis să relaxeze politica monetară preocupat (şi) de gripa aviară. Acum mă gândesc că urmaşii săi ar face la fel. Dacă ar putea. Cu ratele dobânzii aproape de “ground zero” nu prea mai este loc de salvat economia. Desigur, la urma-urmei statul poate face câtă inflaţia vrea, tipărind pur şi simplu monedă dar… asta sună cam ţărăneşte pentru epoca de glorie a finanţelor contemporane.

Citeşte în continuare

BNR – ţintirea inflaţiei sau consiliu valutar?

BNR-iştii s-au lăudat de ani buni că o fac ştiinţific. Ţintirea inflaţiei era – şi încă mai este – cuvântul cheie. Să lăsăm deoparte faptul că nu au nimerit inflaţia prognozată în niciun an. O putem pune pe seama faptului că sunt începători. Adevărul este că BNR-ului nu i-a păsat niciodată atât de mult de inflaţie pe cât a declarat. Dovada este în graficele de mai jos. Primul dintre ele arată evoluţia şi compoziţia bilanţului băncii centrale a Estoniei – de fapt un consiliu valutar. Se ştie că acest gen de instituţie traduce în masă monetară internă toate intrările de capital, altfel spus abandonează politica monetară independentă. Graficul următor arată evoluţia şi structura bilanţului BNR care, chipurile, a prestat o politică monetară independentă… ţintind inflaţia. Asemănarea izbitoare dintre cele două scuteşte orice comentariu. Am lăsat la urmă evoluţia masei monetare şi a preţurilor. Pe baza faptului că emisiunea monetară nu …

Citeşte în continuare

Pledoarie imposibilă: de ce să nu se vândă copii?

Unii oameni vând copii. Old news, chiar dacă presa ne anunţă fiecare nou caz pe un ton la fel de stupefiat ca la început. Dar de ce ar trebui să fie vânzarea – înfierea pe bani – de copii ilegală? 1. Pentru că este imorală? Aiurea, ne scăldăm zilnic într-un ocean de imoralitate, la ore de maximă audienţă, dar asta nu ne mai preocupă pentru că a intrat în obişnuinţă. Ce vi se pare mai grav, angajamentul nerespectat al partidelor că vor majora salariile profesorilor – promisiune (şi) pe baza căreia au câştigat alegerile, sau intenţia unor săraci cu duhul de a-şi vinde copilul nenăscut? 2. Pentru că reprezintă o agresiune, încălcarea unor drepturi? Aici lucrurile sunt şi mai clare, pentru că înfierea pe bani nu încalcă drepturile nimănui. În particular, nu încalcă vreun drept al copilului care, la o vârsă atât de fragedă şi lipsit de puterea de consimţământ …

Citeşte în continuare

Dictatura din Moldova ucide, dar nici democraţia de la Londra nu e tocmai sănătoasă

Unul dintre participanţii la demonstraţiile anti-G20 a murit în urma loviturilor primite de la poliţişti. Ian Tomlinson, care nu era unul dintre protestatari, a fost mai uşor de căpăcit decât gloata de pierde-vară a căror singură activitate notabilă este cea de scandalagii cu factură (că doar nu e uşor să ţii pasul cu reuniunile astea la nivel înalt, care se tot plimbă pe mapamond). Ca şi în Moldova, explicaţiile oficiale au atestat că moartea a survenit din cauze naturale. La Chişinău – electrocutare, la Londra – infarct. Un sfat: evitaţi contactul cu poliţia, indiferent de forma de guvernare. Statul bate bine, oriunde ne-am afla.

Citeşte în continuare

Dacă nu credeţi în Zeitgeist, poate îl credeţi pe A. Meltzer

Allan Meltzer este un economist de prestigiu în mainstream-ul academic (“unul din cei mai mari experţi în politică monetară din lume”, ne informează Wikipedia). Spre onoarea lui, modul în care interpretează criza şi mai ales efectele nocive ale politicii de salvare a bancherilor pe spinarea păturii vaste a populaţiei prin intermediul inflaţiei, este foarte asemănător cu argumentele economiştilor adevăraţi – argumente care stau, în bună măsură, la baza ideilor din filmul Zeitgeist. Cei care asociază filmele de acest gen cu teoria conspiraţiei şi găsesc astfel un motiv facil să le critice, ar face bine să fie mai atenţi. Ce ne spune nouă Meltzer? Că după ce anticipările inflaţioniste se vor ajusta, adică vor deveni mai realiste, creşterea preţurilor va exploda, economia americană trecând de la perspectiva deflaţiei la o rată a inflaţiei de 2 cifre, chiar mai mare decât cea înregistrată în anii 1970. Ah, vor spune credincioşii cultului statului, …

Citeşte în continuare

Unificarea monetară europeană: 1% economie şi 99% politică

Paul de Grauwe – un economist prea cunoscut în cercurile înalte ale consilierilor guvernamentali pentru a fi luat în derâdere de aceleaşi guverne – înţeapă pretenţiile umflate ale aşa-zişilor economişti care tot au încercat să ne convingă că apariţia euro are un substrat economic. Conform acestuia, criteriile de convergenţă au fost şi rămân praf în ochii necunoscătorilor. A se citi la pachet cu articolul meu, aşa, ca să mă laud! Vedeţi în ce companie selectă mă învârt?

Citeşte în continuare

A doua Mare Depresiune în imagini

Reason Foundation a realizat un clip extrem de sugestiv despre planul de salvare al lui Obama. De asemenea, alte două filmuleţe despre cauzele colapsului financiar actual şi spectrul inflaţiei merită urmărite. Pentru cine vrea să înţeleagă cauzele instituţionale profunde din spatele problemelor recente, cred că aceste descrieri video fac mai mult decât toate explicaţiile oficiale, de genul celei avansate de Isărescu.

Citeşte în continuare

Nu e depresiune?!

Vineri am participat la o conferinţă în care key speakers au fost viceguvernatorul BNR Eugen Dijmărescu şi preşedintele CEC Radu Gheţea. Ideea de bază a fost că nu avem nicio criză, că şomajul a crescut complet întâmplător, că cele 20 miliarde de la FMI au fost luate total preventiv, în fine, că avem mai mult o panică nejustificată a publicului decât probleme economice reale. Pentru cine doreşte să arunce la gunoi astfel de alegaţii cu date concrete, le poate găsi în articolul scris de doi economişti cunoscuţi, B. Eichengreen şi K. O’Rourke, A Tale of Two Depressions, din care îmi permit să vă reţin atenţia doar cu două grafice. Primul arată comparativ căderea burselor din timpul Marii Depresiuni, respectiv de anul trecut. Se vede cum prăbuşirea pieţei financiare de acum este mai abruptă. Al doilea arată scăderea volumului comerţului mondial. Şi aici lucrurile sunt clare, în prezent e mai rău …

Citeşte în continuare

Criza financiară pe înţelesul tuturor

(acest text reprezintă traducerea cu uşoare modificări a unui material anonim distribuit prin poşta electronică) Ion are o crâşmă. Pentru a-şi spori vânzările, el decide să le ofere clienţilor (majoritatea – beţivani neisprăviţi) băutură pe datorie. Îşi notează cu grijă datoria fiecărui client, ţinând astfel un bilanţ al creditelor acordate. Pe măsură ce se răspândeşte vorba că Ion te serveşte acum în schimbul promisiunii de a plăti în viitor, numărul clienţilor creşte, iar vânzările de băutură aşişderea. Pe fază, Ion profită de ocazie şi scumpeşte ţuica şi berea. Un consilier bancar abil îşi dă seama că afacerea lui Ion este de viitor şi îi acordă acestui un credit pentru dezvoltarea cârciumii. Creditul este garantat cu creanţele acumulate de Ion – promisiunile de plată ale beţivanilor care îi trec pragul. Superiorii consilierului bancar – băieţi deştepţi, cu îndelungată expertiză în mobilizarea resurselor financiare – refinanţează creditul acordat lui Ion prin emisiunea …

Citeşte în continuare