15 July 2020
Home / Murray Rothbard (page 10)

Murray Rothbard

Logica economică – plagiat de Negoiță

Pressone.ro relatează că De la pagina 85 la 95, conţinutul este plagiat de pe site-ul Logica Economică, dintr-un articol intitulat “Criza economică”, publicat în iunie 2009. Din materialul original sunt plagiate inclusiv cele trei figuri pe care le conţine. Acesta ar fi doar un caz din nenumăratele episoade de plagiat, practic întreaga teză de doctorat ar fi copiată din diverse surse. Deci acum sunt faimos.

Citeşte în continuare

Cum ar trebui să abordeze viitorul primar problema traficului în București

Analiza de mai jos este gratis, asta pentru că una mai bună nu găsiți nici pe banii cheltuiți de politicieni în campanie… În primul rând, să ne distrăm cu mimetismul promisiunilor electorale. Citez dintr-un amplu articol publicat de Hotnews: “Gabriela Firea propune incurajarea transportului public prin benzi dedicate RATB si amenajarea unei retele de piste pentru biciclete, ca alternativa la transportul cu masina personala… La capitolul parcari, Firea propune amenajarea unor parcari park&ride la principalele intrari in oras, tot in sensul descurajarii traficului auto in oras, dar si amenajarea de parcari de resedinta in marile cartiere de blocuri. Nicusor Dan promite in linii mari dezvoltarea transportului public (modernizarea flotei RATB, benzi unice RATB, autobuzele sa aiba prioritate in intersectii), dezvoltarea unei retele functionale de piste pentru biciclete si parcari park&ride ca alternativa la transportul cu masina personala Catalin Predoiu are cel mai complet program pe partea de mobilitate. Candidatul PNL …

Citeşte în continuare

Ce spunea Stiglitz în 2007 despre Venezuela

Asta este pur și simplu mai savuros ca o savarină. Joseph Stiglitz, economistul și nobelistul care în 2002 zicea că Fannie Mae nu are nici o problemă (fiind plătit regește, se înțelege), aprecia, în urma unei vizite în Venezuela în 2007, că politicile lui Hugo Chavez sunt pe linia corectă: “Dezvoltarea economică din Venezuela a fost impresionantă în ultimii ani”… El a adăugat că deși creșterea economică a fost determinată în bună măsură de prețul ridicat al petrolului, spre deosebire de alte țări producătoare de petrol Venezuela s-a folosit de oportunitatea prezentată de boom-ul petrolier global pentru a implementa politici benefice pentru populație și pentru a promova dezvoltarea economică. “Președintele Hugo Chavez pare să fi reușit să asigure servicii medicale și educație comunităților sărace din Caracas, celor care anterior nu prea aveau de câștigat de pe urma avuției petroliere a țării.” După care, prin 2010 a plecat în Grecia, consilier …

Citeşte în continuare

Impresii din Cuba

Havana veche e o zonă plină de clădiri vechi, coloniale, de 2-5 etaje, lipite una de alta, despărțite de străduțe înguste și din când în când de câte un bulevard larg. E visul lui Nicuşor Dan: jumătate dintre clădiri sunt abandonate, cele mai multe în stare de degradare, mirosind puternic a gunoi și igrasie, și nu există clădiri noi moderne ori case renovate în stil futurist. Dintre cele locuite, tot cam jumătate sunt neîngrijite, (am văzut o femeie măturând tencuială în fața casei), cu modificări și adăugiri artizanale, iar pe cele mai multe se vede efectul ploilor abundente și a umezelii din aer. Multe dintre clădirile locuite poartă o siglă care certifică licența de operare în regim de casă particulară, adică gazdă și pensiune, un lucru bun pe care l-am întâlnit și în alte două orașe. Din loc în loc găsești câte o gheretă de 3mp unde se vând sandvișuri …

Citeşte în continuare

Există o legătură între bunăstare și nivelul intermedierii financiare? Nu prea

Președintele Asociației Române a Băncilor spune că „Există o legătură directă între nivelul de bunăstare economică şi nivelul de intermediere financiară“. Așa să fie? Nu știu să existe un argument logic clar care să lege prosperitatea unei națiuni de gradul de intermediere financiară, chestiunea este foarte interesantă și ar merita o dezbatere – ARB ar putea organiza o asemenea întâlnire, de exemplu. Empiric, economiștii sunt împărțiți, unii spun că da, alții spun că ba. O amplă trecere în revistă a opiniilor puteți găsi în Marijana Badun, “Financial intermediation by banks and economic growth: a review of empirical evidence”, din care am extras paginile de mai jos: Dacă ne gândim la experiența recentă a României, lucrurile sunt clare: ieșirea din criză și creșterea economică s-a făcut fără relansarea creditului. Mai mult, dacă ne gândim mai în urmă, creșterea economică din anii de boom, asociată cu creșterea puternică a creditului, a fost o …

Citeşte în continuare

Execuția bugetară după 4 luni

Arată o deteriorare clară față de perioada similară a anului trecut, dar totuși semnificativ mai mică decât ar fi arătat simplul impact contabil al reducerii cotei generale de TVA și a TVA la alimente, ținând cont și de creșterea puternică a cheltuielilor publice. Cifrele arată clar: excedentul actual este de 127 mil. lei, anul trecut era de 6 mld. lei. Diferența se datorează unor fluctuații precum: creșterea salariilor bugetarilor, pentru care acum se cheltuie 1,5 mld. lei mai mult ca anul trecut. creșterea asistenței sociale, unde creșterea înregistrată este de 1,7 mld. lei scăderea sumelor intrate de la UE, cu 1,8 mld. lei scăderea TVA – s-au colectat cu 1,7 mld. lei mai puțin Dacă statul și-ar fi înghețat cheltuielile – adică dacă ar fi dus o politică de bun-simț având în vedere relaxarea fiscală și deflația – atunci excedentul bugetar ar fi fost de aproape 4 mld. lei, adică …

Citeşte în continuare

Puterea părinților: în SUA, educația acasă întrece școala publică

Pe măsură ce în SUA nemulțumirea părinților în legătură cu sistemul de educație tot crește, la fel se întâmplă și cu numărul de copii educați acasă. Începând cu anul 1999, numărul de copii homeschooled a crescut cu 75%. Cu toate că în prezent procentul copiilor homeschooled este de doar 4% dintre toți copiii de vârstă școală la nivel național, numărul de copii din clasele primare ai căror părinți aleg să renunțe la educația tradițională este în creștere de șapte ori mai repede decât numărul de copii în care se înscriu K-12 (sistemul școlar) în fiecare an. În ciuda dezvoltării pe care a înregistrat-o educația acasă , preocupările legate de calitatea educației oferite copiilor de către părinții lor persistă. Dar, notele bune luate in mod constant la examenele de evaluare standardizate de către copiii școliți acasă, unul din beneficiile cele mai cunoscute ale homeschooling-ului, ar trebui să îndepărteze aceste temeri. Statisticile …

Citeşte în continuare

Războiul împotriva banilor e vechi

Războiul împotriva banilor este acum un fenomen global: sub pretextul urmăririi activității criminale, guvernele de pretutindeni se abat asupra tranzacțiilor care nu sunt monitorizate sau controlate. Cu toate acestea, rezultatele acestui război îi dezvăluie adevăratul scop țintit de guverne: urmărirea cetățenilor și a veniturile impozabile ale acestora. Războiul împotriva numerarului este de fapt un război împotriva comerțului, sau, mai degrabă, împotriva oricăror activități ce nu pot fi monitorizate și controlate de către guvern. Guvernele supraviețuiesc și se dezvoltă pe baza producției realizate de restul societății, și, ca urmare ele încearcă să restricționeze crearea de bogăție numai la acele zone în care aceasta poate fi înregistrată și redistribuită. Războiul împotriva numerarului atrage atenția tuturor. Ceea ce oamenii s-ar putea să nu știe, totuși, este că războiul actual este doar cea mai recentă versiune a unor politici guvernamentale care sunt aplicate de foarte multă vreme. Politici similare au apărut de-a lungul istoriei, …

Citeşte în continuare

Succesul reformei școlare în Marea Britanie

Statutul de “Academy School” a fost creat la începutul anului 2000 de către guvernul laburist al lui Tony Blair. David Cameron a accelerat reforma și numărul școlilor cu acest statut a crescut constant până la aproape 4000 la sfârșitul anului 2014 (a se vedea tabelul anexat). 15 ani mai târziu, succesul pare total pentru acest sistem școlar, care combină autonomia și concurența. Este chiar de așteptat ca cele mai multe școli să intre sub incidența acestui statut începând cu anul 2020. La începutul anului 2015, IREF a publicat un studiu dedicat sistemului școlilor britanice Academy Schools. Ne-am dorit să aflăm mai mult și ne-am dus să vizităm una dintre aceste școli situată în orașul Bath, la aproximativ 200 km de Londra. Să ne amintim că “academiile” sunt școli independente, cu toate că rămân subvenționate de guvern. Ele sunt inspirate din “școlile charter” care există în Statele Unite ale Americii. Ele …

Citeşte în continuare

Economia SUA e la full employment, dar stagnează

După celebrul impas în care au ajuns economiștii keynesieni în anii ’70, când America se confrunta simultan cu inflație și șomaj (atunci s-a inventat cuvântul stagflație) – ceva ce era de neconceput în doctrina keynesiană, iată că viața le ridică o altă provocare iluștrilor gânditori de la cârma politicii economice: SUA nu au șomaj dar economia crește foarte lent. Aceste slide-uri au fost prezentate astăzi de James Bullard la o conferință în China: De ce lâncezește economia, la sub 2% creștere anuală, în vreme ce nu prea mai există resurse de muncă nefolosite? Poate fiindcă piața muncii stă artificial de bine… Pe vremea comunismului circula o vorbă: Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc. Rețeta stagnării. Cu mici variații – ne facem că muncim pe datorie – se aplică în cazul de față. Plus decăderea antreprenoriatului.

Citeşte în continuare

De ce bogații de azi ai Veneției sunt tot familiile bogate de acum 600 de ani?

A făcut ceva vâlvă această observație. Dar explicația este simplă: polarizarea socială și înghețarea oamenilor pe poziții s-a întâmplat datorit politicului. Acemoglu explică foarte bine situația Veneției în cartea lui, De ce eșuează națiunile. Vă rog să citiți cu atenție. “În 1050, când Veneția se extindea deja economic de cel puțin un secol, avea o populație de 45 000 de locuitori. Numărul acestora a crescut cu mai bine de 50%, ajungând la 70 000, în 1200. În 1330, populația Veneției crescuse din nou cu încă 50%, ajungând la 110 000; Veneția era atunci la fel de mare ca Parisul și probabil de trei ori mai mare decât Londra. Unul dintre elementele cheie ale expansiunii economice a Veneţiei a fost serie de inovaţii contractuale care au făcut instituţile economice mult mai incluzive. Cea mai renumită a fost commenda, un tip rudimentar de societate pe actiuni, care se forma doar pe durata …

Citeşte în continuare

Paradisurile fiscale încalcă suveranitatea altor țări? Nici vorbă!

Iată unul din cele mai nostime (dacă nu ar avea implicații dramatice) argumente împotriva paradisurilor fiscale. Pe scurt, ar fi vorba de faptul că paradisul fiscal încalcă suveranitatea altor state deoarece legislația sa este creată cu scopul de a servi cu precădere non-rezidenții. „O jurisdicție care păstrează secrete activitățile desfășurate sub egida sa este de fapt un spațiu care emite reglementări cu scopul primordial de a oferi beneficii celor care nu sunt rezidenți în respectiva zonă geografică; aceste prevederi subminează legislația și reglementările impuse de alte jurisdicții și, pe deasupra, creează în mod deliberat o umbrelă a secretului care face ca persoanele din afara jurisdicției care se folosesc de reglementările acesteia să nu poată fi identificate. Este clar atunci că acțiunile jurisdicțiilor secrete ne oferă justificarea morală de care avem nevoie pentru a întreprinde măsuri împotriva lor. Ele au ales să atace suveranitatea altor locuri pentru a-și promova propria bunăstare. …

Citeşte în continuare

Este firesc să aibă medicii salarii egale oriunde în țară?

Măsura guvernului de a spori salariile din Sănătate are la bază considerente etice. Guvernul a spus că urmărește “corectarea pe orizontală și verticală a structurii salariale în Sănătate… creşterea echităţii salariale în administraţia publică centrală” și că măsura “presupune o abordare bazată pe etică, prin aplicarea principiului <<la muncă egală, plată egală>>” Poza de mai jos ilustrează unul din scopurile urmărite de guvern, acela de a alinia salariile personalului medical pe orizontală, între spitale. Am observat că dacă le vorbești oamenilor de egalitate, i-ai vrăjit. Într-o lume semi-feudală, plină de clientelism, baroni, monopoluri, bariere la intrarea pe piață, privilegii și derogări, este normal ca “egalitate” să sune bine. Fiindcă oamenii sunt sătui până în gât de inegalitățile impuse cu forța. Doar că aderând la idealul egalității, oamenii uită că nu inegalitatea în sine este problema – la fel cum nu egalizarea salariilor este soluția – ci modul artificial în care iau …

Citeşte în continuare

“Paradisurile fiscale nu servesc nici un scop economic”?!

Așa zic cei 300 de economiști care pe 9 mai au semnat o scrisoare deschisă cerând guvernelor desființarea paradisurilor fiscale. Îmi este foarte clar că avem de-a face cu o instigare la agresiune împotriva unor state și jurisdicții independente, dar să nu ne încurcăm în detalii… planeta trebuie salvată călcând pe cadavre atunci când situația o impune, nu-i așa? Problema etică pe care o ridică acest protest rămâne să o analizăm altădată. Bănuiesc că problema economică vă interesează mai degrabă. Iată ce zic cei 300 de economiști: “Existența paradisurilor fiscale nu servește la sporirea avuției globale; ele nu îndeplinesc vreun rol economic util. Deși este adevărat că de pe urma acestor jurisdicții corporațiile multinaționale și unii indivizi bogați au de câștigat, acest beneficiu este obținut pe spinarea altora și deci duce la creșterea inegalității.” Argumentul este atât de prăfuit și de greșit… Vă amintiți când Keynes cerea eutanasia rentierului? Keynes, …

Citeşte în continuare

Ziua libertății fiscale 2016

Este astăzi. Dupa cum explică Radu Nechita: “Potrivit Eurostat, în 2015, cheltuielile publice din România au reprezentat 35,5% din PIB. Aceasta este echivalent cu 130 de zile dintr-un an, deci sărbătoarea eliberării fiscale poate avea loc în cea de-a 131-a zi a anului. Contribuabilul din România este îndreptăţit să conteste valoarea explicativă a acestui indicator deoarece el percepe o povară fiscală mai ridicată decât cea sugerată de rezultatele calculului de mai sus. Oricine intercţionează cu autorităţile publice poate să amintească faptul că acest indicator se limitează la mărimi monetare, macroeconomice, medii etc., deci ignoră componenta nemonetară a poverii fiscale. Este vorba tocmai de cea mai nocivă şi mai destructivă formă a sa: birocraţia, incertitudinea şi instabilitatea legislativă, aplicarea neuniformă a legilor.  De asemenea, oricine cunoaşte noţiunea de „salariu complet“ ştie că din valoarea muncii sale, doar puţin peste jumătate ajunge în buzunarele sale. Dacă un salariat mediu din România ar …

Citeşte în continuare