19 December 2018
Home / Murray Rothbard

Murray Rothbard

Distribuția avuției nu este o problemă în sine

“Cum se împarte avuția în societate?” – e o întrebare care preocupă multă lume. Și răspunsul inevitabil este că se împarte prost, că deși în medie o ducem din ce în ce mai bine, în particular foarte mulți oameni sunt la fel de săraci ca acum 30 de ani. Deci avem o problemă cu împărțeala. Deci ar trebui să facă statul ceva, dom’le, să ia de ăia care au mult și să le dea celor care au puțin. Astfel încât împărțirea să fie mai echitabilă. Problema este că cei care își pun problema asta judecă împărțirea avuției ca un fenomen de sine stătător, independent de contextul economic și instituțional. Cum ar veni, toți muncim cât putem, dar unii se aleg cu mult și altora le revine puțin; prea puțin. Acești analiști cred că distribuția avuției e ca distribuția la mașină: dacă nu funcționează corespunzător, schimb-o, dă-o dreaq… 😀 Aaa, că mașina ar …

Citeşte în continuare

Test de economie: 10 întrebări scurte

Crezi că salariile sunt mici fiindcă patronii sunt calici? Oare guvernul ar trebui să ieftinească chiriile? Consideri că nu e normal ca România să importe roșii din Spania și mere din Polonia? Ar fi bine dacă statul ar garanta fiecăruia un loc de muncă? Ai învățat că criza este un fenomen negativ ce afectează economia? Crezi că guvernul trebuie/poate să crească salariile? Economia ajunge ciclic în criză din cauză că oamenii se comportă din când în când irațional? Ai impresia că socialismul e o idee bună care a fost aplicată greșit? Ești de părere că României i-ar fi util un deficit bugetar mai mare, din moment ce nici Franța nu respectă regulile astea de la Bruxelles? Vrei ca BNR să ieftinească creditul și să scadă dobânzile, ca să se poată face investiții? În acest caz, ai absolută nevoie să înțelegi legile economiei. Vino la Academia Privată să descoperi știința economică. …

Citeşte în continuare

Susțineți “Acțiunea umană!”

Tratatul de economie al lui Ludwig von Mises, cartea care mi-a schimbat profund modul de înțelegere a economiei și pe care o consider cea mai importantă lucrare de profil scrisă vreodată, este în curs de publicare la Institutul Ludwig von Mises. Traducerea este de ani buni de zile disponibilă online gratuit, însă obstacolele financiare și dorința de a oferi cititorului un produs de o calitate remarcabilă au împiedicat apariția cărții în format fizic. Acum Institutul a lansat campania “Deveniți parte din carte!“: “Am aşteptat foarte mult acest moment şi ne dorim să fie unul perfect. Vrem ca ediţia tipărită să fie una cât se poate de îngrijită. Cartea va avea 15,5 * 23,5 cm, în jur de 980 de pagini, coperta va fi cartonată, legată în pânză Imperial 4690 dark blue cu imprimare folio aurie, cusută, cu tres roşu, împachetată individual. Bineînţeles, va avea la interior o hârtie de cea mai bună calitate, …

Citeşte în continuare

David Friedman și analiza economică a dreptului

Orice regulă are două scopuri. Prima este de stabili pedeapsa pentru cei care o încalcă. Astfel, se poate emite o lege împotriva depășirii vitezei, care prevede că un șofer prins cu mai mult de cincizeci și cinci de mile pe oră pe Autostrada Dan Ryan trebuie să plătească cincizeci de dolari în contul orașului Chicago. Privită în acest fel, legea privind limitarea vitezei instituie pur și simplu o modalitate de a genera venituri și o amendă de depășire a vitezei; este un fel de impozitare. Dar nu acesta este motivul principal pentru care avem legi care interzic viteza. Scopul lor primordial nu este impozitarea șoferilor vitezomani, ci acela de a preveni conducerea mașinii cu viteză. Adoptăm astfel de legi deoarece credem că șoferul este mai puțin probabil să conducă rapid dacă el știe că, drept consecință, va fi amendat. Analiza economică a dreptului studiază normele legale din acest punct de …

Citeşte în continuare

Vești proaste pentru comercianți

În atenția comercianților și în special a marilor retaileri. Dinamica în decelerare a masei monetare va imprima o scădere sensibilă a ritmului de creștere a comerțului în anul 2018. La începutul anului 2016 am fost invitat să vorbesc despre perspectivele industriei fast moving consumer goods și eram foarte optimist. Istoria mi-a dat dreptate. Acum e timpul să schimbăm melodia. Pe o notă mai academică, odată ce injectezi bani în economie vânzările cresc. Dar, pe urmă, nu e suficient să păstrezi ritmul de creștere a masei monetare. Menținerea acestuia produce o scădere a ritmului de creștere a comerțului. E nevoie să produci bani într-un ritm din ce în ce mai înalt măcar pentru a păstra ritmul comerțului. (Acesta este mecanismul de accelerare a inflației care, la limită, dă în hiperinflație.) În ultima vreme politica monetară a devenit ușor mai prudentă, așa că nici vorbă să mai vedem vânzările magazinelor în ritmul cu …

Citeşte în continuare

Cei doi elefanți macroeconomici: deficitul bugetar și deficitul de cont curent

Statul român a încheiat anul 2017 cu cel mai mare deficit bugetar (raportat la PIB) de după criză. Datele provin de la Ministerul de finanțe, pentru fiecare an, și fiți atenți că ele au suferit ajustări ulterioare în varianta Eurostat. De exemplu, Eurostat trece în dreptul României un deficit de 3% din PIB pe anul 2016, nu de 2,41% așa cum a spus guvernul la acel moment. În ciuda unei creșteri foarte puternice a PIB, execuția bugetară este surprinzător de slabă. Colectarea impozitelor este sub nivelul prevăzut inițial în legea bugetului, cu excepția contribuțiilor de asigurări și a impozitului pe salarii – ceea ce este perfect explicabil având în vedere creșterea salariilor bugetarilor cu 22%. Veniturile fiscale sunt sub planificarea bugetară. Ele au crescut cu 2,8%, mai puțin chiar decât rata inflației de 3,3%! În termeni reali, statul a colectat mai puține impozite în 2017 decât în 2016. Paradoxal, cum …

Citeşte în continuare

Declarația 600: hoții și smintiții din Ministerul de finanțe

În anul 2018 Ministerul de finanțe îmi va fura pur și simplu suma de 8000 de lei. A căpiat de tot Codul fiscal introducând printre altele obligativitatea ca toți cetățenii care au avut venituri din activități independente ce au depășit 22800 de lei anul trecut să depună la fisc Declarația 600 și să plătească începând cu acest an din mână, CAS și CASS în cuantum de minim 665 lei/lună, adică 7980 lei pe an. Nu discut acum rațiunile invocate pentru comasarea contribuțiilor sociale, schimbarea cotelor de impozitare și a regimului de reținere/plată a acestor contribuții în cazul celor care obțin venituri din drepturi de autor, chirii etc. Nimic nu a fost făcut cu respectul bunului simț, al principiului elementar de a ușura viața cetățenilor: totul a fost întreprins forțat. Vrei – nu vrei, statul te ia de mână și te trece strada. Cazul meu personal (Bogdan Glăvan) și al altora …

Citeşte în continuare

Ce se va întâmpla cu Bitcoin?

Păi, ce să se întâmple. Înțeleg că se va termina de fabricat în anul 2033, când cantitatea de bitcoin va ajunge la 21 de milioane. Dar ce se va întâmpla cu valoarea sa? Aici povestea e mai complicată. Vedeți, bitcoin nu e o monedă. Moneda este un mijloc de plată general acceptat. Monedă, adică mijloc de plată general acceptat, nu poate ajunge decât un bun a cărui valoare este relativ stabilă , sau cel puțin, foarte predictibilă, și îndeplinește alte câteva calități. Ca principiu, nici un bun nu ajunge monedă dacă nu are o valoare intrinsecă. Banii de hârtie neconvertibili pe care îi folosim de aproape un secol sunt bani doar fiindcă statul te obligă să-i folosești, altminteri nu i-ar folosi nimeni. Tot statul îți cere să-ți plătești impozitele în ei – și le crează astfel o utilitate. Dar bitcoin? Bitcoin nu are o valoare intrinsecă, valoarea lui se poate …

Citeşte în continuare

Cum a făcut Senatul dobânda mai mică decât a făcut-o Ceaușescu

România este zona crepusculară, aici se petrec tot timpul lucruri stranii. Cum ar fi modificarea, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei de Buget și Finanțe din Senat, a prevederii legale (OG 13/2011) care reglementează dobânda legală. Ce este dobânda legală? Dobânda legală este acea dobândă care se aplică contractelor de împrumut în care părțile nu au stipulat ceva concret – ele au căzut de acord că trebuie plătită o dobândă dar nu au fixat-o. Și atunci dobânda este cea precizată de lege. Ei bine, dobânda legală este fixată la nivelul dobânzii de politică monetară a BNR, în prezent 1,75%. În aproape toate contractele de împrumut părțile convin însă asupra unei dobânzi. Aceasta, prețul creditului se numește dobândă convențională (fiindcă este convenită) remuneratorie (fiindcă remunerează capitalul). Să zicem, 10% pe an. În afară de dobânda remuneratorie părțile decid, de asemenea, și dobânda penalizatoare (care este, deci, tot convențională) – acea dobândă datorată …

Citeşte în continuare

Dar fără stat, cine ar construi tramvaie?

Se întreabă sărmanul cetățean, care a fost spălat temeinic pe creier de propaganda socialistă, astfel încât să creadă că musai primăria sau altă autoritate trebuie să construiască și să opereze linii de tramvai, altminteri astea nu ar exista. Hai să facem o scurtă incursiune în istoria tramvaiului, înainte de a spune câteva lucruri despre București. Tramvaiul a apărut în prima parte a secolului al XIX-lea  din inițiativă privată și, în esență, era o trăsură mai mare trasă inițial de cai. Antreprenorii au observat că mersul pe șine reducea forța necesară tracțiunii, permițând cailor să transporte mai mulți pasageri (doi cai trăgeau un vagon de 60 de persoane). De asemenea, deplasarea pe șine sporea confortul pasagerilor. Prima linie de tramvai din lume s-a deschis în 1832 în New York. Cu un an înainte, guvernul a autorizat nou înființata New-York and Harlem Rail Road Company “să construiască una sau două linii de …

Citeşte în continuare

De ce au românii cele mai mici salarii din Europa de Est, Mitică?

Sunt două legi de fier ale salariilor. Prima este că salariul nu poate fi mai mare decât productivitatea muncii, fiindcă nici un angajator nu e prost să-i plătească cuiva mai mult decât valoarea serviciilor sale. Cu excepția statului, bineînțeles, care plătește salarii din pix, după criterii politice, că doar nu sunt banii lui. A doua este că nivelul salariilor dintr-o țară depinde de cantitatea de capital investită pe salariat (pentru că asta determină decisiv productivitatea muncii). De ce sunt salariile din România atât de mici? Deoarece în România nu s-a acumulat suficient capital. La capital productiv mă refer, nu la vrăjeli precum dungi pe asfalt, borduri atomice, pensiuni fără clienți construite din fonduri europene etc.; astea din urmă nu sunt bunuri de capital, ci cel mult niște bunuri de consum; de cele mai multe ori sunt rele publice, risipă pur și simplu. Acum, capitalul se putea constitui din două surse: …

Citeşte în continuare

De ce cresc dobânzile, Mitică?

Hai să fim serioși. Ne putem oare aștepta ca soarele să strălucească pe cer întruna, la infinit? Să nu mai vină niciun nor, să nu mai fie nici o ploaie? Nu se poate. Chiar dacă ne place soarele, dacă cerul nu ar fi din când în când acoperit de nori și dacă nu ar ploua, atunci nu am avea ce mânca. Deci nu se poate. Zilele senine și cele ploioase se succed în voia lor și e firesc să fie așa. De multă vreme rata dobânzii este mică. Artificial de mică. Fantastic de mică. Păgubitor de mică – pentru deponenți, pentru toți cei care economisesc și vor să acumuleze capital. Ne așteptam ca dobânda să fie zero la infinit? Nu se poate. Iată că a început să crească. Cineva m-a rugat ieri să explic de ce crește ROBOR, de ce toată presa este intrigată de acest fenomen și ce ar …

Citeşte în continuare

România scapă turma: cu biruri mari nu poți să recoltezi mulți bani la buget

Cu 31,7% din PIB adunați la buget România este țara cu cele mai mici venituri bugetare din UE – asta e o informație semnalată din nou de Curs de Guvernare și despre care au vorbit în repetate rânduri numeroși analiști (precum Ionuț Dumitru). În general, mesajul mai mult sau mai puțin explicit care însoțește această știre este acela că, din păcate, cu așa puțini bani statul nu are cum să construiască autostrăzi, școli și spitale. De parcă nu ar fi risipit sume enorme pe autostrăzi sau de parcă primăriile nu ar acorda milioane de euro pentru subvenționarea unor cluburi sportive sau circoteci în aer liber, fără sens într-o economie de piață și într-o societate săracă, ce încă nu și-a rezolvat nevoile elementare. Hei, conform studiului Paying Taxes 2017, biciul fiscal pus pe antreprenorii români este undeva la media europeană. Ceea ce oricum este absurd, dat fiind că pe o economie …

Citeşte în continuare

Creșterea salariului minim reduce inegalitatea?!

Valentin Lazea susține că inegalitatea din România poate fi combătută prin creșterea salariului minim. Ceea ce îmi aduce aminte de un paragraf scris într-un studiu al Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), despre salariul minim: “Reiterăm ideea potrivit căreia distribuția totală a veniturilor nu se modifică semnificativ ca urmare a creșterii salariului minim și argumentăm acest lucru și prin faptul că ponderea veniturilor din salarii este foarte redusă în primele trei decile (sub 50%), chiar și în decilele 5 și 6 unde este concentrată masa cea mai mare a salariaților la nivelul salariului minim, ponderea veniturilor din salarii este sub 80%.” Deci, ca să fim scrupuloși, creșterea salariului minim duce într-adevăr la micșorarea discrepanțelor dintre salarii, dar nu a celor dintre venituri. Da, salariații (măcar cei care vor mai avea loc de muncă…) vor fi mai egali, însă pe ansamblu inegalitatea din România va …

Citeşte în continuare