25 June 2019
Home / Istorie economica / Aceste agenții de rating și prognozele lor desuete

Aceste agenții de rating și prognozele lor desuete

Standard & Poor’s a îmbunătățit azi perspectiva riscului de țară, confirmând deocamdată notele curente: BB+ pentru datorii pe termen lung și B pentru datorii pe termen scurt.

Înainte de a cădea în extaz în fața măreței realizări vă propun un minim exercițiu intelectual. Nu, nu vreau să vă imaginați că puteți să vă umpleți rezervorul automobilului cu calificative S&P în loc de motorină atunci când noile accize vor scumpi carburantul. Nici nu vreau să mă refer la faptul că agențiile de rating au anticipat corect tot mai puțin marile crize – au trecut pe lângă înțelegerea crizei din 2008, la fel cum nu au prognozat Criza din Asia în 1997. Vreau doar să citiți ce înseamnă aceste calificative și să ne uităm puțin în urmă.

Rating termen lung

Rating scurt

BB pe termen lung și B pe termen scurt înseamnă un singur lucru: speculativ. România, după 3 ani de creștere economică, cea pe anul curent depășind prognozele inițiale, este considerată încă o investiție speculativă. Dar nu prea mă îndoiesc că acest lucru se va schimba în roz anul viitor. Mă îndoiesc însă de relevanța acestui verdict.

Să ne întoarce puțin în istorie. În 2005 România avea “investment grade”, datoria pe termen lung fiind notată cu BBB, iar datoria pe termen scurt cu A-3. Iată ce spunea agenția S&P în toamna lui 2005, atunci când a crescut calificativul României la un nivel astăzi încă aspirațional:

“Pana la sfarsitul decadei curente, datoria publica raportata la PIB se va ridica la un nivel moderat de 22%, pe fondul unei cresteri economice stabile de 5% si a unei presiuni generate de cheltuielile legate de aderarea la Uniunea Europeana.”

Deci S&P își baza optimismul pe creșterea economică ce urma să vină și pe nivelul foarte redus al datoriei externe. Ratare totală. S&P nu bănuia că în 2009 România se va ancora cu centura de siguranță de 20 de miliarde și că, deși va crește impozitele datoria publică se va dubla. Un an mai târziu, în toamna lui 2006, S&P confirma calificativele României și, ca bonus, anunța îmbunătățirea perspectivei, de la „stabilă” la „pozitivă”.

Să vă mai spun că 3 ani mai târziu România intra în cea mai gravă criză post-revoluționară? Nu este cazul, asta vă amintiți și singuri.

Concluzia? Nu pariați pe pronosticurile agențiilor de rating, la nivel macroeconomic ele sunt o simplă anexă a FMI. Deși se poate susține și contrariul, anume că FMI este o anexă. Agențiile de rating măsoară capacitatea unui stat de a-și plăti datoriile. Statul român este foarte eficient în problema asta, a demonstrat că este în stare să taie salarii cu 25% și să crească impozitele de la an la an; în opinia mea acest stat este unul din cele mai credibile state din lume, a demonstrat cu prisosință că atunci când vorba de strâns bani îi strânge și din piatră seacă… sau mă rog, din “construcții speciale”. Agențiile de rating nu măsoară însă bunăstarea românilor. Pentru așa ceva avem însă acest grafic de la Florin Cîțu, fără comentarii. Învățați economie.

venitdisp21

[layout show=”1″]

0 Shares
Share
Tweet
Share