23 June 2018
Știri pe scurt

Postări recente

David Friedman și analiza economică a dreptului

Orice regulă are două scopuri. Prima este de stabili pedeapsa pentru cei care o încalcă. Astfel, se poate emite o lege împotriva depășirii vitezei, care prevede că un șofer prins cu mai mult de cincizeci și cinci de mile pe oră pe Autostrada Dan Ryan trebuie să plătească cincizeci de dolari în contul orașului Chicago. Privită în acest fel, legea privind limitarea vitezei instituie pur și simplu o modalitate de a genera venituri și o amendă de depășire a vitezei; este un fel de impozitare. Dar nu acesta este motivul principal pentru care avem legi care interzic viteza. Scopul lor primordial nu este impozitarea șoferilor vitezomani, ci acela de a preveni conducerea mașinii cu viteză. Adoptăm astfel de legi deoarece credem că șoferul este mai puțin probabil să conducă rapid dacă el știe că, drept consecință, va fi amendat. Analiza economică a dreptului studiază normele legale din acest punct de …

Citeşte în continuare

Vești proaste pentru comercianți

În atenția comercianților și în special a marilor retaileri. Dinamica în decelerare a masei monetare va imprima o scădere sensibilă a ritmului de creștere a comerțului în anul 2018. La începutul anului 2016 am fost invitat să vorbesc despre perspectivele industriei fast moving consumer goods și eram foarte optimist. Istoria mi-a dat dreptate. Acum e timpul să schimbăm melodia. Pe o notă mai academică, odată ce injectezi bani în economie vânzările cresc. Dar, pe urmă, nu e suficient să păstrezi ritmul de creștere a masei monetare. Menținerea acestuia produce o scădere a ritmului de creștere a comerțului. E nevoie să produci bani într-un ritm din ce în ce mai înalt măcar pentru a păstra ritmul comerțului. (Acesta este mecanismul de accelerare a inflației care, la limită, dă în hiperinflație.) În ultima vreme politica monetară a devenit ușor mai prudentă, așa că nici vorbă să mai vedem vânzările magazinelor în ritmul cu …

Citeşte în continuare

Cei doi elefanți macroeconomici: deficitul bugetar și deficitul de cont curent

Statul român a încheiat anul 2017 cu cel mai mare deficit bugetar (raportat la PIB) de după criză. Datele provin de la Ministerul de finanțe, pentru fiecare an, și fiți atenți că ele au suferit ajustări ulterioare în varianta Eurostat. De exemplu, Eurostat trece în dreptul României un deficit de 3% din PIB pe anul 2016, nu de 2,41% așa cum a spus guvernul la acel moment. În ciuda unei creșteri foarte puternice a PIB, execuția bugetară este surprinzător de slabă. Colectarea impozitelor este sub nivelul prevăzut inițial în legea bugetului, cu excepția contribuțiilor de asigurări și a impozitului pe salarii – ceea ce este perfect explicabil având în vedere creșterea salariilor bugetarilor cu 22%. Veniturile fiscale sunt sub planificarea bugetară. Ele au crescut cu 2,8%, mai puțin chiar decât rata inflației de 3,3%! În termeni reali, statul a colectat mai puține impozite în 2017 decât în 2016. Paradoxal, cum …

Citeşte în continuare

Declarația 600: hoții și smintiții din Ministerul de finanțe

În anul 2018 Ministerul de finanțe îmi va fura pur și simplu suma de 8000 de lei. A căpiat de tot Codul fiscal introducând printre altele obligativitatea ca toți cetățenii care au avut venituri din activități independente ce au depășit 22800 de lei anul trecut să depună la fisc Declarația 600 și să plătească începând cu acest an din mână, CAS și CASS în cuantum de minim 665 lei/lună, adică 7980 lei pe an. Nu discut acum rațiunile invocate pentru comasarea contribuțiilor sociale, schimbarea cotelor de impozitare și a regimului de reținere/plată a acestor contribuții în cazul celor care obțin venituri din drepturi de autor, chirii etc. Nimic nu a fost făcut cu respectul bunului simț, al principiului elementar de a ușura viața cetățenilor: totul a fost întreprins forțat. Vrei – nu vrei, statul te ia de mână și te trece strada. Cazul meu personal (Bogdan Glăvan) și al altora …

Citeşte în continuare

Ce se va întâmpla cu Bitcoin?

Păi, ce să se întâmple. Înțeleg că se va termina de fabricat în anul 2033, când cantitatea de bitcoin va ajunge la 21 de milioane. Dar ce se va întâmpla cu valoarea sa? Aici povestea e mai complicată. Vedeți, bitcoin nu e o monedă. Moneda este un mijloc de plată general acceptat. Monedă, adică mijloc de plată general acceptat, nu poate ajunge decât un bun a cărui valoare este relativ stabilă , sau cel puțin, foarte predictibilă, și îndeplinește alte câteva calități. Ca principiu, nici un bun nu ajunge monedă dacă nu are o valoare intrinsecă. Banii de hârtie neconvertibili pe care îi folosim de aproape un secol sunt bani doar fiindcă statul te obligă să-i folosești, altminteri nu i-ar folosi nimeni. Tot statul îți cere să-ți plătești impozitele în ei – și le crează astfel o utilitate. Dar bitcoin? Bitcoin nu are o valoare intrinsecă, valoarea lui se poate …

Citeşte în continuare