14 December 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Ce se va întâmpla cu Bitcoin?

Păi, ce să se întâmple. Înțeleg că se va termina de fabricat în anul 2033, când cantitatea de bitcoin va ajunge la 21 de milioane. Dar ce se va întâmpla cu valoarea sa? Aici povestea e mai complicată. Vedeți, bitcoin nu e o monedă. Moneda este un mijloc de plată general acceptat. Monedă, adică mijloc de plată general acceptat, nu poate ajunge decât un bun a cărui valoare este relativ stabilă , sau cel puțin, foarte predictibilă, și îndeplinește alte câteva calități. Ca principiu, nici un bun nu ajunge monedă dacă nu are o valoare intrinsecă. Banii de hârtie neconvertibili pe care îi folosim de aproape un secol sunt bani doar fiindcă statul te obligă să-i folosești, altminteri nu i-ar folosi nimeni. Tot statul îți cere să-ți plătești impozitele în ei – și le crează astfel o utilitate. Dar bitcoin? Bitcoin nu are o valoare intrinsecă, valoarea lui se poate …

Citeşte în continuare

Cum a făcut Senatul dobânda mai mică decât a făcut-o Ceaușescu

România este zona crepusculară, aici se petrec tot timpul lucruri stranii. Cum ar fi modificarea, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei de Buget și Finanțe din Senat, a prevederii legale (OG 13/2011) care reglementează dobânda legală. Ce este dobânda legală? Dobânda legală este acea dobândă care se aplică contractelor de împrumut în care părțile nu au stipulat ceva concret – ele au căzut de acord că trebuie plătită o dobândă dar nu au fixat-o. Și atunci dobânda este cea precizată de lege. Ei bine, dobânda legală este fixată la nivelul dobânzii de politică monetară a BNR, în prezent 1,75%. În aproape toate contractele de împrumut părțile convin însă asupra unei dobânzi. Aceasta, prețul creditului se numește dobândă convențională (fiindcă este convenită) remuneratorie (fiindcă remunerează capitalul). Să zicem, 10% pe an. În afară de dobânda remuneratorie părțile decid, de asemenea, și dobânda penalizatoare (care este, deci, tot convențională) – acea dobândă datorată …

Citeşte în continuare

Cum scad pensiile din Pilonul II ca urmare a Codului fiscal

Ca urmare a scăderii cotei de contribuție la 3,75%, sumele care vor ajunge la fondurile de pensii administrate privat vor scădea, chiar dacă salariile brute sunt majorate. Per total, pensiile viitoare scad cu circa 20%. Bătrânețe liniștită!

Citeşte în continuare

Dar fără stat, cine ar construi tramvaie?

Se întreabă sărmanul cetățean, care a fost spălat temeinic pe creier de propaganda socialistă, astfel încât să creadă că musai primăria sau altă autoritate trebuie să construiască și să opereze linii de tramvai, altminteri astea nu ar exista. Hai să facem o scurtă incursiune în istoria tramvaiului, înainte de a spune câteva lucruri despre București. Tramvaiul a apărut în prima parte a secolului al XIX-lea  din inițiativă privată și, în esență, era o trăsură mai mare trasă inițial de cai. Antreprenorii au observat că mersul pe șine reducea forța necesară tracțiunii, permițând cailor să transporte mai mulți pasageri (doi cai trăgeau un vagon de 60 de persoane). De asemenea, deplasarea pe șine sporea confortul pasagerilor. Prima linie de tramvai din lume s-a deschis în 1832 în New York. Cu un an înainte, guvernul a autorizat nou înființata New-York and Harlem Rail Road Company “să construiască una sau două linii de …

Citeşte în continuare

De ce au românii cele mai mici salarii din Europa de Est, Mitică?

Sunt două legi de fier ale salariilor. Prima este că salariul nu poate fi mai mare decât productivitatea muncii, fiindcă nici un angajator nu e prost să-i plătească cuiva mai mult decât valoarea serviciilor sale. Cu excepția statului, bineînțeles, care plătește salarii din pix, după criterii politice, că doar nu sunt banii lui. A doua este că nivelul salariilor dintr-o țară depinde de cantitatea de capital investită pe salariat (pentru că asta determină decisiv productivitatea muncii). De ce sunt salariile din România atât de mici? Deoarece în România nu s-a acumulat suficient capital. La capital productiv mă refer, nu la vrăjeli precum dungi pe asfalt, borduri atomice, pensiuni fără clienți construite din fonduri europene etc.; astea din urmă nu sunt bunuri de capital, ci cel mult niște bunuri de consum; de cele mai multe ori sunt rele publice, risipă pur și simplu. Acum, capitalul se putea constitui din două surse: …

Citeşte în continuare