20 January 2017
Știri pe scurt

Postări recente

Impactul bugetar al programului de guvernare, pe termen scurt și lung

Potrivit Consiliului Fiscal, acesta arată așa: De remarcat diferențe importante între estimările din programul de guvernare și estimările Consiliului Fiscal, care includ doar efectul de runda I: în cazul creșterii salariului minim, guvernul spune că statul ar câștiga 1 miliard, CF spune că pe termen scurt doar 470 mil. lei. De remarcat, oricum, cât de mulți bani câștigă statul când… vrea să facă bine săracilor, v-ați prins! creșterea cu 20% a salariilor din administrație sporește cheltuielile publice pe termen scurt cu 910 mil. lei, dar doar cu 487 mil. lei pe termen lung; creșterea pensiilor sporește cheltuielile statului cu 2,615 mld. lei pe termen scurt, dar doar cu 1,7 mld. lei pe termen lung; dublarea burselor studențești crește cheltuielile cu 477 mil. lei conform CF, însă doar cu 145 mil. lei conform guvernului modificarea impozitului pentru microîntreprinderi lasă statul fără 955 mil. lei pe termen scurt, însă conform guvernului pe …

Citeşte în continuare

Școala de la Gherghina, tehnocrația și estimările bugetare politruce

Ce face croitorul priceput? înainte de a tăia odată? Măsoară de 3 ori. Ce face omul gospodar? Vara își face sanie și iarna car. Dar ce face un politician? Iaca, vinde pielea ursului din pădure. Mai concret, statul a tăiat TVA de la 24 la 20%, printre alte măsuri de scădere a fiscalității. Ce te aștepți să se întâmple după așa ceva? Păi, dacă nu ai trecut ca gâsca prin apă prin școală, atunci te aștepți ca pe termen scurt să ai o scădere de venituri colectate la buget. De ce? Fiindcă economia nu țâșnește ca din pușcă, așa instantaneu, doar fiindcă ai scăzut tu taxele, astfel încât să-ți intre mai mulți bani la buget. Dacă ești un om cumpătat, atunci mergi pe scenariul realist-pesimist, în care bugetezi venituri fiscale mai mici. Dacă ești un exaltat, atunci mizezi pe venituri mai mari. Politicienii sunt întotdeauna exaltați, măcar așa aparent, de …

Citeşte în continuare

Cei 36 000 cei mai bogați români ar fi trebuit să susțină un think tank liberal

De ani de zile susținătorii libertății economice fac voluntariat pentru a răspândi în țară vești vechi de sute de ani: dezvoltarea este direct proporțională cu libertatea economică nu cheltuielile publice sunt cele care generează creșterea economiei, ci acumularea privată de capital incertitudinea legislativă și aparatul birocratic imens distrug stimulentele antreprenoriale Poate cel mai important, s-a spus că școlile de stat sunt ca CAP-urile comuniste și că, prin urmare, schimbarea directorilor este frecție la picior de lemn; s-a spus că monopolul statului în educație și sănătate distruge vieți și capital uman și că mentalitatea paternalistă determină o veritabilă capcană a sărăciei. S-au organizat conferințe, școli de vară, concursuri de economie, s-au împărțit burse pentru elevi, am celebrat Ziua Libertății Fiscale ș.a. Cu ce resurse? Practic cu zero resurse de la donatori români, în general exclusiv pe baza unor sponsorizări mici venite din SUA. Vi se pare normal ca un Centru universitar din …

Citeşte în continuare

Aspecte machiavelice la Machiavelli

Machiavelli este machiavelic atunci când recomandă dictatura în situații de urgență. Însă la el termenul „dictatură” nu are sensul de control total al societății de către stat. Dictatura machiavelică este delegată și este pe termen scurt[1]. Calitatea de dictator nu e dată pe viață, ci este strict pentru acea situație de urgență pentru care ai fost numit[2]. Într-adevăr dictatorul poate lua decizii fără consultare și poate pedepsi fără recurs[3]. Însă nu poate face orice. De exemplu, nu poate introduce instituții noi, nu poate priva senatul și oamenii de privilegiile lor[4]. Este nevoie de un dictator pentru că există riscul întârzierii în luarea deciziilor, pentru reconcilierea diferențelor între mai mulți decidenți, în situațiile de urgență[5]. În opinia sa, se vor prăbuși acele republici care în situații de pericol nu apelează la un dictator sau ceva asemănător[6]. Machiavelli spune că printre instituțiile Romei, dictatura merită admirația noastră specială[7]. Dictatorii par o sursă …

Citeşte în continuare

27 de miliarde euro păpați – 0 efect asupra bunăstării generale

Mai râdem, mai glumim, dar azi vă solicit atenția asupra unui subiect extrem de serios: mitul că fondurile europene contribuie la dezvoltarea României. Articolul de față nu este tocmai o analiză macroeconomică serioasă, din lipsă de timp și de informații complete, însă am convingerea că chiar și așa, “pe scurtătură”, cititorul atent și cu discernământ va înțelege gravitatea situației. În cei 10 ani de când România este membră UE au intrat în țară, net, 27 mld. euro. O sumă colosală, după orice standard. O sumă din care s-ar fi putut construi, la un standard de cost mediu de 5 mil euro/km așa cum stabilea guvernul Boc, fix 5400 de km de autostradă. Adică am fi realizat nu doar absolut tot ce promitea Dan Șova… ci de două ori mai mult. Și tot ne-ar mai fi rămas mărunțiș pentru încă vreo 1000 de km de drumuri expres, adică genul de șosea …

Citeşte în continuare