30 August 2016

Postări recente

Veniturile fiscale: – 0,8%; cheltuielile publice: + 4,7%

Executia bugetara

Îngrozitor!! După 7 luni scurse din acest an constatăm că veniturile din birurile puse pe cârca cetățeanului au scăzut cu… țineți-vă bine… 0,8%. Exact, ați citit bine. Cu o TVA mai mică cu 26-27%, cu alte impozite reduse în ultimii ani (remember, Doar Ponta scade taxele…), în ciuda acuzelor că ANAF nu a biciuit destul firmele, ei bine statul a colectat aproape aceeași sumă de bani ca anul trecut. Am pomenit de BNR-iști și de analiștii care au criticat relaxarea fiscală? Nu, pentru că nici nu mai merită pomenit. Nu același lucru se poate spune despre cheltuielile publice, care au crescut deocamdată cu 4,7%. Dar, desigur, până foarte recent nimeni din elita finanțistă nu a protestat cu convingere împotriva creșterilor succesive de salarii și pensii, erau ocupați să sperie lumea că ajunge țara în criză din cauza scăderii impozitelor. Anyway, ca să nu divagăm, veniturile totale ale statului au scăzut …

Citeşte în continuare

Taxarea Bisericii

taxarea bisericii

În viața omului civilizat, evoluat și cu simț critic sau chiar interesat de ideile liberale, vine inevitabil un moment în care trebuie să ceară taxarea Bisericii. Taxarea Bisericii este Armageddon-ul, este Biblia omului civilizat. Uneori auzi „nu e românul atât de civilizat, încât să avem taxarea Bisericii!”. E o chestie SF, de nu știu ce secol din viitor. Aici trebuie verificat dacă și în Startrek se practica taxarea Bisericii. Deseori auzim producători care se plâng de alți producători, baruri care se plâng de alte baruri că fac evaziune. Iar soluția  recomandată este întotdeauna controale pentru combaterea evaziunii fiscale. Așa s-ar elimina concurența neloială. Am avea un argument egalitarist etic, al încălcării egalității de tratament: „de ce eu să plătesc și alții nu?” Această egalitate de (mal)tratament este cea mai populară. Probabil acești patroni mai vocali s-au înscris printre primii la loteria bonurilor fiscale. Egalizarea, armonizarea fiscală se poate face și …

Citeşte în continuare

Economie de piață funcțională… cu credit guvernamental

Credit intern

Creditul guvernamental a ajuns la un nivel pe care l-a mai avut înainte ca România să primească statutul de “economie de piață funcțională”. În luna iulie acesta a ajuns să reprezinte 28,8% din creditul intern. Involuția s-a produs odată cu izbucnirea crizei și de atunci nu s-a oprit. Deși am depășit criza și asistăm de ani buni la creșterea PIB, creditarea sectorului privat a înghețat, statul devenind punctul de atracție al bancherilor. Guvernul și politicienii votează pe bandă rulantă creșteri de salarii și de cheltuieli, alimentând deficite fără rost, de pe urma cărora cea mai mare parte a țării (cea care nu este bugetară) are de suferit: antreprenorii privați rămân fără acces la credit, crește consumul pe datorie, cei care își văd salariile mărite capătă posibilitatea de a-și procura o felie mai mare din plăcinta producției naționale, în detrimentul celorlalți. Și, desigur, bancherii au de câștigat. Repet, în 2004 România …

Citeşte în continuare

Șpaga în trafic

costel stavarache

În „Lista lui Schindler” șpaga are o funcție pozitivă. Mituind ofițerii naziști, omul de afaceri german Oskar Schindler reușește să salveze 1200 de evrei, muncitori în fabrica lui, care urmau să fie trimiși la Auschwitz. Termenul „racket” vine din engleză și are un sens apropiat de jaf (Dexonline, 2016): RÁCKET s.n. (Liv.) Stoarcere de bani prin intimidare și violență; extorsiune. [Pron. rá-chet. / < engl., fr. racket]. RÁCKET, rackeți, s. m. Hoț, bandit, tâlhar. – Din engl., fr. racket. La noi termenul racket este folosit pentru recuperatori, însă păstrează acest sens de obținere de bani prin intimidare. O distincție folosită de unii cărturari este cea între spagă ofensivă și spagă defensivă (Rothbard, 1998, 185). Șpaga plătită de Schindler e una defensivă. Rostul ei este să blocheze o agresiune a statului împotriva unor oameni nevinovați. În nazism tot defensive sunt spăgile plătite de oamenii de afaceri birocrației. De regulă, șpaga era direct proporțională cu gradul de convingere ideologică (Reimann, 1939, 24). …

Citeşte în continuare

Desființarea BNR?! Cine ar fi crezut că mai există totusi liberali…

Desfiintarea BNR

Partidul Oamenilor Liberi a dat publicității rezultatele unui sondaj intern, pe o serie de chestiuni controversate. Absolut lăudabilă încercarea acestui partid de a aborda frontal probleme sociale sensibile, când ar putea foarte bine să bată apa în piuă, ca multe alte formațiuni politice. Din spectrul de probleme menționate, am selectat câteva. 1. 28% dintre membrii POL care au răspuns la chestionar sunt de acord cu desființarea BNR. Poate îi conving și pe cei 52% nehotărâți și, mai ales, pe marea masă a românilor. Uite, bulgarii n-au bancă centrală cu atribute discreționare cum avem noi. O serie de alte țări din vecinătate s-au lipsit de independența politicii monetare. De ce? Pur și simplu fiindcă și-au dat seama că politica monetară (precum POLITICA în general) este coruptă și este în beneficiul societății să renunți la ea. Chiar așa, ce avantaje are România că avem o instituție monopolistă în construcția de drumuri?! Vi …

Citeşte în continuare